03 May 2018

Oil wells in winter

Oil field at Bustenari, 1909.

26 April 2018

''Violenta eruptie de gaze dela Scaeni''

''Gaze inflamabile isbucnesc sub mare presiune.-Masurile de prevedere.-Pericolul

SCAENI, 8. – Pentru cine are imprudenta sa se apropie mai mult de locul eruptiei de gaze dela schela Scaeni-Boldesti a societatii ’’Astra-Romana’’ si mai ales pentru cel care patrunde pana la coloana de gaze prin tunelul betonat sapat pe sub sonda, fenomenul la care asista e intradevar foarte interesant. Inchipuiti-va o coloana de gaze impinse cu o violenta evaluata aproximativ la o suta de atmosfere – pentru ca nu se poate face exact calculul presiunii. Coloana aceasta tasneste dela aproape doi kilometri adancime in interiorul scoartei terestre. Veti intelege asa dar, in ce consta eruptia gazelor si cat de violenta este.
ERUP HIDROCARBURE PRIMEJDIOASE
Adaugati la impresiunile vizuale si amanuntul ca aceasta coloana este formata din hidrocarbure, adica din gaze cari in contact cu oxigenul din aer formeaza un amestec foarte inflamabil, si veti pricepe in ce consta primejdia eruptiei de gaze dela sonda No. 11 a schelii Boldesti.
Aceste hidrocarbure, daca ar fi mai usoare decat aerul, primejdia ar putea fi socotita ca inlaturata, intrucat ajunse la capatul coloanei s’ar risipi in atmosfera. Amestecul gazos este insa mai greu si odata ajuns in varful superior al coloanei se intoarce catre pamant formand la suprafata acestuia o patura inflamabila. Dupa mirosul acestor hidrocarbure, se poate constata prezenta lor si deci gradul de inflamabilitate a aerului. Interesant e ca violenta eruptiei este atat de mare, incat formeaza in jurul ei un curent de aer ascendent si descendent, ceeace face ca in imediata apropiere de sonda sa nu se simta prea tare mirosul hidrocarburelor. Dela oarecare distanta insa, se formeaza un cerc de gaze in jurul eruptiei fara ca zona sa aiba un diametru mai mare ca 100 metri.
NU ESTE VORBA DE APRINDEREA GAZELOR
S’a spus ca intentiunea tehnicienilor ar fi sa provoace aprinderea voita a coloanei de gaze, in vreme ce partea inferioara a lor, adica aceia din coloana aflata pana in adancime, sa fie indrumata catre desbenzinare, printr’o serie de ventiluri practice in coloana. Ni s’a afirmat de catre tehnicienii schelei ca nu poate fi vorba de asa ceva si ca dimpotriva toate masurile de precautiune ce s’au luat, tind sa evite aprinderea gazelor, intrucat o asemenea eventualitate ar provoca o explozie care ar pulveriza tot ce s’ar gasi la suprafata pamantului pe zona saturata de hidrocarbure.
CUM SE VOR CAPTA GAZELE
Singura solutie la care s’au oprit tehnicienii si care va fi pusa maine Vineri in aplicare, este captarea gazelor in eruptie cu ajutorul unui aparat special care se va instala pe capatul coloanei. Pentru a intelege lucrul, trebue sa adaugam ca eruptia continua sa se faca chiar pe coloana, cu alte cuvinte ca pamantul a ramas in jurul acestei coloane nefiind vorba de formarea unui crater ca cel dela Moreni. Aceasta face ca operatiunea pentru captarea gazelor dela sonda No. 11 din Scaeni-Boldesti sa fie mult mai usoara. Aparatul de captare este format dintr’un fel de cupa metalica care poate rezista la presiuni pana la trei sute de atmosfere si care se va aseza cu baza ei la gura sondei, avand in parte superioara un ventil prevazut cu un dispozitiv de inchidere treptata. Acest aparat, care s’a confectionat la Campina si care urmeaza sa fie instalat in cursul zilei de azi, - va fi pus in functiune maine Vineri. Bineinteles este vorba deocamdata de o experienta care poate avea insa sanse de reusita. Odata aparatul fixat, se va inchide treptat ventilul superior in vreme ce se vor deschide alte ventiluri in coloana ramasa in pamant. Gazele captate vor fi indrumate prin tevi spre instalatia de desbenzinare.
EXPLOATAREA VA CONTINUA
Ceeace se vede astazi din masa in eruptie nu e formata de hidrocarburele propriu zise – cari sunt invizibile – ci de combinatia produsa de coloanele de vapori svarlite in eruptie cu mare presiune pentru a forma un amestec care in contact cu oxigenul din aer, sa fie mai putin inflamabil si apa pulverizata din stratul la care a ajuns sonda.
Nu poate fi vorba de sleirea gazelor din interiorul pamantului si deci de imposibilitatea exploatarii titeiului care in aceasta regiune nu se pompeaza din cauza marei adancimi, ci erupe prin presiunea gazelor. Sonda No. 11 n’a ajuns inca la stratul de titei care urmeaza sa fie exploatat si care este asezat la aproximativ 15 metri sub stratul de gaze la care a ajuns sonda pana acum. Odata, deci, gazele captate si eruptia oprita, burghiul sondei va putea merge mai in adancime cam la 1700 metri unde se gaseste titeiul care va fi exploatat.
NELINISTEA POPULATIEI
Populatiunea regiunii Scaeni-Boldesti ar putea fi linistita daca n’ar fi zgomotul infernal – om cu om nu poate vorbi – produs de violenta eruptiei gazelor si permanenta amenintare a unei explozii provocata de accidentala aprindere a amestecului inflamabil.
DINU DUMBRAVA ''

''Explozia conductelor de petrol ale Rafinariei Steaua Romana''

Adevărul, 44, nr. 14506, 15 aprilie 1931

''Pericolul eruptiei din schela Scaeni''

 Adevărul, 44, nr. 14503, 10 aprilie 1931
Adevărul, 44, nr. 14505, 12 aprilie 1931

''Incendiul din Ploiesti''

 Adevărul, 44, nr. 14426, 9 ianuarie 1931


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...