''Doua sonde incendiate. Dezastrul din Moreni''

''Doua sonde incendiate''

''PLOESTI, 27 August. – Astazi, pe la 9 jumatate dimineata, un puternic incendiu s’a declarat la sondele No. 4 si 6 ale societatei ‘’Regatul Romin’’ din Moreni. Sondele au fost complect nimicite. Au fost arsi 5 lucratori dintre cari trei grav. Iata numele lor : Ion Tudose, Marin Gheorghe si Vasile Stanescu. Ei au fost adusi la Ploesti si internati la spitalul ‘’Schuller‘‘. Provenienta focului nu se cunoaste pana acum. Sonda No. 6, care era in eruptie si foarte productiva, continua sa arda si in acest moment, orele 7 seara. Pagubele sint de vre-o 150.000 lei.

Stavar''

Adevărul, 21, nr. 7177, 29 august 1909

''Dezastrul din Moreni''

''Panica printre locuitori. – Pustiirile incendiului. –Spaima si emotie. – Curajul lucratorilor. – Ancheta prefectului. – O jumatate million pagube. – Convorbire cu d. inginer Moldovanu. – Paza la locul sinistrului.

PLOESTI, 29 August. – Nu pentru prima data s’au intamplat incendii – mai mult sau mai putin dezastruoase – ca acel de eri din localitate Moreni.Cu toate acestea, nu s’a luat nici o masura de precautiune, nici din partea societatilor, nici din a autoritatilor, pentru inlaturarea unor asemenea pericole.

Marele foc din Moreni ivit eri si care a inspaimantat grozav pe petrolistii din judetul nostru, este fara precedent in regiunile petrolifere din Romania, dupa cum afirma cei mai competenti oameni.

Sa speram ca de-asta data, s’au deschis ochii tuturor si pe viitor se vor lua toate masurile trebuincioase pentru prevenirea raului de pana acum. Societatile petrolifere, sint primele indatorate a cauta calea adevarata a remedierei acestui rau.

Eri, aceste societati priveau cu durere cum li se nimicesc averile, dar orice ajutor era prea tardiv; afost o minune ca regiunea petrolifera Moreni, n-a fost distrusa in intregime de foc. Sondele sint foarte apropiate intre ele si deci, elementul distrugator ar fi reusit sa le coprinda in citeva clipe.

Norocul a fost ca vintul care batea cu putere la inceput, a incetat in cele din urma.

Panica printe sateni

Schela ‘’Stavropoleos’’ unde s’a intamplat marele dezastru de eri, este situata pe o coasta pe partea dreapta a apei Cricov. Aci sint in functiune sau in constructie, peste trei sute de sonde. In partea de jos a sondelor, este situat in cea mai mare apropiere, catunul Stavropoleos, iar in sus este un alt mic catun Tuicani, la aceiasi mica distanta.

In momentul izbucnirei focului, panica printre locuitorii din aceste doua sate era indescriptibila.

Vazindu-se amenintati de pericol, satenii isi scosesera cu totii lucrurile din casa, mutumindu-se cel putin sa scape cu acestea in cazul in care casele le ar arde.

Pustiirile incendiului

Focul a luat nastere de la sonda No. 6, a societatei ‘’Regatul Romin’’. Aceasta sonda, este situate in josul sondelor de pe deal: deci pericolul era destul de mare. Sonda aceasta era intr’o continua eruptie si foarte productiva.

Pe fiecare zi, dadea 35 sau chiar 40 vagoane de titei, ceea ce ar insemna un venit de vre-o cincisprezece mii de lei zilnic.

Prin frecarea lingurei de lacarire de geamlic, s’au produs scintei si cum sonda era in eruptie, focul a luat nastere usor. Fiind alimentat de vint, incendiul s’a intins asupra celor lalte sonde vecine.

Incendiul s’a produs in ziua precedenta, Joi, cind a cucerit si sonda No. 4 tot a societatei ‘’Regatul Romin’’.

Focul nici nu incetase la sonda No. 6 si administratiile societatilor, au savirsit imprudenta de-a lasa sa continue functionarea sondelor din imprejurimi. A doua zi, Vineri, sonda incendiata face din nou eruptie emanind cantitati enorme de pacura, care a inceput sa curga pe batale. Cum atmosfera era incarcata de gaze, focul s’a intins cu iuteala peste tot. Pacura din batale fiind in flacari acestea curgeau la vale si in calea lor cuprindea sondele sau alte constructiuni ce intalneau.

*

Au fost distruse de acest groaznic incendiu urmatoarele sonde : No. 6, 8, 10,14, 32, 44, 45 si 48 ale societatei ‘’Romino-Americana’’ dintre cari numai doua nu erau in productie. Nici una nu era asigurata. A mai fost distrusa sonda No. 17 a societatei ‘’Astra’’, care era in sapa, precum si sondele No. 1, 2, 3, 4, 5 si 6, toate productive, si 7 in sapa, ale societatei ‘’Regatul Romin’’.

In total 17 sonde.

*

Au mai ars : casele de locuit ale personalului societatii ‘’Romino-Americana’’, 6 rezervoare goale si diferite masinarii.

Pagubele se evalueaza la suma de 500.000 lei.

Spaima si emotie

A fost cea mai mare fericire ca eri n’a cazut victime ale urgiei focului nici unul din sutele de lucratori ce se aflau in acele momente la lucru.

D. Paul Rue, chirovnic la societatea ‘’Regatul Romin’’ alfindu-se linga sonda No. 6, pe cind incerca sa ia masurile de salvare, a fost cuprins de flacari. Inainte de a i se aprinde hainele, lucratorii cari azistau la acest spectacol infiorator, s’au repezit la dinsul si luindu-l in brate l’au salvat de la o moarte pe cit de sigura pe atit de tragica.

Am avut ocazia sa vad pe d. Paul Rue, la vreo trei ore dupa ce se petrecuse aceasta scena. Era foarte palid si indurerat.

Infiorat de grozavia ce-l amenintase, d. Paul Rue nu stia unde se mai gaseste. Nu mai putea nici chiar sa raspunda la intrebarile ce i se puneau. D-na Rue, de asemenea se gasea intr’o stare de puternica emotie.

*

Cind flacarile fugeau in toate partile in jurul lucratorilor cari munceau la localizare, ei, curagiosi, isi continuau activitatea pentru stapinirea elementului distrugator, aruncind pamint si nisip peste sonde, sau apa peste cele aflate in constructii.

Primejdia era mare pentru dinsii; dela un moment la altul se puteau astepta la un sfirsit tragic. Era cea mai ingrozitoare situatie.

Ancheta prefectului.- Pagubele

Cel dintii  si singurul si singurul care a sosit la locul dezastrului din Moreni, din partea autoritatilor, a fost, dupa cum am spus in corespondenta anterioara, d.C.D. Anghel, prefectul judetului.

In convorbirea ce am avut cu d-sa, d. prefect mi-a afirmat ca asemenea dezastre, se datoresc faptului ca sondele sint prea apropiate intre ele. Crede ca este fara precedent dezastrul izbucnit la Moreni.

D. prefect a facut o ancheta minutioasa, pentru a stabili asupra cui cad responsabilitatile..

Despre toate cele constatate, d. prefect Anghel a comunicat cazul d-lor I. Bratianu, prim-ministru si Al. Djuvara, ministrul domenilor. Pagubele le-a evaluat circa la jumatate million lei.

Convorbire cu d. inginer Moldovanu

D. Lazar M. Moldovanu, inginerul regiunei schelei Moreni, in tot timpul focului, a stat la fata locului, observind si dispunind masurile de salvare.

A obligat pe toti sefii de echipa sa-i prezinte pe toti lucratorii si a constatat ca nu este nici o victima. Asta noapte, d. inginer Moldovanu, a continuat sa supravegheze lucrarile pentru localizarea focului.

Am avut urmatoarea convorbire cu d. inginer Moldovanu :

-        Cit costa construirea unei sonde, d-le inginer ?

-        ‘‘In medie treizeci de mii de lei, cu masinarii. Se exclude insa pacura. Ar costa deci cele 19 sonde distruse de foc, cam vreo cinci sute de mii de lei’’.

D. Moldovanu, invinovateste societatile, cari, inainte de actualul regulament al exploatarilor regiunilor petrolifere, asezau sondele apropiate unele de altele.

In sensul celor aratate de d. Moldovanu, mi-au vorbit si d-nii G. Iosif, administratorul societatei ‘‘Romino-Americana‘‘ si Negri, administratorul societatei ‘’Astra’’.

Cea mai pagubita societate pe urma incendiului de eri, a fost ‘’Romano-Americana’’. I s’au distrus noua sonde cari erau neasigurate.

Paza la locul sinistrului.

In cursul noptei, a sosit la Moreni si d. Ciocirdel, administratorul plasei respective, care a luat toate masurile de ordine. La ora 1 noaptea, cind am plecat din Moreni, timpul era linistit si focul de la sonda No. 6 se potolise.

Nu e exclusa putinta ca focul sa se iveasca din nou, de oarece, sonda No. 6 a ‘’Regatului Romin’’ va face, probabil, din nou eruptie, avind multa pacura. Afara de aceasta, in apropiere de ea, in partea dreapta, este sonda No. 21 a societatei ‘’ Romino-Americana’’ care se astepta sa faca eruptie dintr’un moment intr’altul.

Linga aceste sonde, sint celelalte, ale caror motoare functioneaza neintrerupt.

Sondele din Moreni, se gasesc inca sub paza jandarmilor rurali, spre a evita un nou pericol, caci sint multi lucratori cari umbla cu foc prin acele parti.

Stavar''

Adevărul, 21, nr. 7178, 30 august 1909

Lido Gas Station

Lido Gas Station - colorized. Bucharest, 1962.
Lido Gas Station - colorized. Bucharest, 1972.

Ceptura-Urlati oilfield in 1930. Colorized photos.

 Ceptura-Urlati oilfield in 1930
 Oilmen preparing drilling mud 
 Oil wells at Orzoaia
 Steam boilers and oil wells at Nucet Valley.
ViewS from above with Ceptura-Urlati, Scorus Hill.

Hand dug oil well in 1880 - colorized photo

Hand dug oil well in 1880 - colorized photo

Schlumberger equipment for electrical measurement in wells in Romania

Schlumberger equipment for electrical measurement in wells in Romania. Baicoi, Astra Romana, 1935.