''Violenta eruptie de gaze dela Scaeni''

''SE VA DA FOC GAZELOR de la sonda din Scăeni

Se asteapta o eruptie de titei – Eruptia de gaze tot mai puternica – Evacuari – Fratii Andriescu la fata locului

PLOEŞTI, 5. — Sonda dela Scaeni, continuă să erupă o formidabilă cantitate de gaze. Zgomotul devenit asurzitor. Deşi dela sondă până în Ploeşti sunt vreo zece kilometri, totuş vâjâiala erupţiei se aude foarte bine şi distinct: noaptea se aude şi mai tare.

Situatia se prezintă din ce in ce mai gravă. Milioanele de metri cubi de gaze pe care le răspândeşte libere în aer sonda, au îmbâcsit toate regiunea. Peste tot se simte miros de gaze, ceeace face pe mulţi să ezite de a aprinde vre-un chibrit. La 200 de metri, de sondă s’a oprit cu desăvârşire aprinderea focurilor, pericolul exploziei fiind iminent.

Pe această distantă de jur imprejurul sondei au fost postaţi jandarmi care opresc orice acces al publicului.

Zgomotul lângă sondă este atat de groaznic, încât este imposibil să stea cineva fără mască. Trepidaţiile ce se produc sunt atât de mari încât îti face impresia că-ti fuge pământul de sub picioare.

Unde este aşezată sonda

Sonda este aşezată în satul Scăeni şi nu Boldeşti cum s'a scris de unele ziare. Vine pe dealul viilor şi de jur împrejurul ei - la distante mici sunt numai case.

Răzbirea gazelor s’a întâmplat la orele 9 seara, când o zguduitură puternică a făcut pe lucrătorii de serviciu, să fugă. O parte din sapa de otel şi coloană, a rămas în interior iar restul coloanei de lungime de peste 306 de metri a fost aruncată afară, ca o jucărie, deşi trage aproape 6000 kgr. Aci a fost norocul căci sapa rămasă in fundul sondei a oprit aruncarea, pietrilor şi nisipului din bazenul de jos. Altfel acesta s’ar fi lovit de scheletul de fier al sondei, o scânteie s’ar fi produs şi apriderea gazelor s'ar fi făcut sub cea mai grozavă explozie. Gazele la eşirea din sondă se lovesc de burlanele de rezervă ce se găsesc în scheletul sondei – in numar de peste 7 – ceea ce măreşte, din cauza frictiunei, şi mai mult zgomotul erupţiei.

In noaptea erupţiei locuitorii din jurul sondei au părăsit locuinţele fugind înspăimântaţi.

Lucrările pentru captarea gazelor

Technicienii soc. „Astra Română“ examinează continuu situatia, dându-şi seama de marele pericol al lăsărei gazelor în aer.

Nu sunt decât două ipoteze:

Sau se captează gazele şi se micşorează presiunea erupţiei şi deci proceda mai uşor Ia astuparea sondei; sau se dau foc gazelor şi deci se înlătura pericolul lăsărei lor libere în aer.

A se proceda la captarea gazelor înseamnă să se construiască o instalaţie destul de complicată, care în situaţia actuală — când nu se poate apropia nimeni la o distanţă de 150 de metri de sondă, — este imposibilă. Greutatea este şi mai mare când ne gândim că mai este nevoie de a se dărâma şi a scoate turla sondei, operaţiune, iarăşi foarte grea, căci trebuie să lucrezi în imediata zonă a gazelor şi deci în mare pericol.

Nu rămâne decât să se dea foc gazelor, aceasta de altfel fiind cerută şi de Regiunea minieră ca măsură de siguranţă. Peste câteva zile se va lua o măsură definitivă şi după părerile exprimate în majoritate, se va da foc gazelor.

Inventarierea averii locuitorilor

O comisiune compusă din primarul comunei, şeful de post şi un delegat al Soc. „Astra Română“, au început inventarierea averei locuitorilor care îşi au locuinţele chiar în imediata apropierea a sondei. Aceasta pentru a se şti despăgubirile ce urmează a se da locuitorilor ce vor avea de suferit pagube.

Alte incercâri

Fraţii Andreescu din Târgovişte au sosit azi la faţa locului, dânşii au studiat erupţia sondei evaluând cu aproximaţie presiunea gazelor şi cantitatea lor pe zi. O încercare nu vor putea face decât după ce li se vor da foc, aplicând în urmă sistemul cunoscut dela Moreni.

In caz de se dau foc gazelor va fi iluminat şi oraşul Ploeşti. Focul va avea un aspect şi mai grandios decât cel dela Moreni, presiunea fiind şi mai mare ca şi cantitatea de gaze ce erup.

Din cauza zgomotului formidabil al erupţiei, în toată regiunea nu se mai vede nici o pasere.

Sonda va fi aprinsă cu ajutorul unei rachete sau cu un fir electric.

Cum se aşteaptă din moment în moment o erupţie de ţiţei, se lucrează zi şi noapte la construirea de bataluri, pentru oprirea scurgerei ţiţeiului.

Au fost concentrate numeroase echipe de lucrători.

Sute de maşini se îndreaptă zilnic spre Scăeni.

Agitaţia sătenilor

Sătenii din Scăeni — dela eruptia sondei nemai având nici o clipă de linişte, au început să se agite.

O delegaţie s’a prezentat azi dimineată prefectului judeţului şi o alta s’a dus la Bucureşti, pentru a se prezenta d-lui M. Manoilescu ministrul industriei.

Sătenii au arătat că soc. Astra Română nu a luat toate măsurile pentru a preveni erupţia, deşi s’a ştiut perfect situaţia subsolului dela o sondă, ceva mai departe, şi care a erupt anul trecut. Apoi sătenilor evacuaţi nu li se dă decât 20 lei pe zi pentru hrană, ceia ce desigur că este puţin.

Delegaţia de săteni mai cere ca regiunea minieră din Ploeşti să-şi facă datoria conform cu legea minieră.

Viitorul, 05 Ianuarie 1931''


''Gaze inflamabile isbucnesc sub mare presiune.-Masurile de prevedere.-Pericolul

SCAENI, 8. – Pentru cine are imprudenta sa se apropie mai mult de locul eruptiei de gaze dela schela Scaeni-Boldesti a societatii ’’Astra-Romana’’ si mai ales pentru cel care patrunde pana la coloana de gaze prin tunelul betonat sapat pe sub sonda, fenomenul la care asista e intradevar foarte interesant. Inchipuiti-va o coloana de gaze impinse cu o violenta evaluata aproximativ la o suta de atmosfere – pentru ca nu se poate face exact calculul presiunii. Coloana aceasta tasneste dela aproape doi kilometri adancime in interiorul scoartei terestre. Veti intelege asa dar, in ce consta eruptia gazelor si cat de violenta este.
ERUP HIDROCARBURE PRIMEJDIOASE
Adaugati la impresiunile vizuale si amanuntul ca aceasta coloana este formata din hidrocarbure, adica din gaze cari in contact cu oxigenul din aer formeaza un amestec foarte inflamabil, si veti pricepe in ce consta primejdia eruptiei de gaze dela sonda No. 11 a schelii Boldesti.
Aceste hidrocarbure, daca ar fi mai usoare decat aerul, primejdia ar putea fi socotita ca inlaturata, intrucat ajunse la capatul coloanei s’ar risipi in atmosfera. Amestecul gazos este insa mai greu si odata ajuns in varful superior al coloanei se intoarce catre pamant formand la suprafata acestuia o patura inflamabila. Dupa mirosul acestor hidrocarbure, se poate constata prezenta lor si deci gradul de inflamabilitate a aerului. Interesant e ca violenta eruptiei este atat de mare, incat formeaza in jurul ei un curent de aer ascendent si descendent, ceeace face ca in imediata apropiere de sonda sa nu se simta prea tare mirosul hidrocarburelor. Dela oarecare distanta insa, se formeaza un cerc de gaze in jurul eruptiei fara ca zona sa aiba un diametru mai mare ca 100 metri.
NU ESTE VORBA DE APRINDEREA GAZELOR
S’a spus ca intentiunea tehnicienilor ar fi sa provoace aprinderea voita a coloanei de gaze, in vreme ce partea inferioara a lor, adica aceia din coloana aflata pana in adancime, sa fie indrumata catre desbenzinare, printr’o serie de ventiluri practice in coloana. Ni s’a afirmat de catre tehnicienii schelei ca nu poate fi vorba de asa ceva si ca dimpotriva toate masurile de precautiune ce s’au luat, tind sa evite aprinderea gazelor, intrucat o asemenea eventualitate ar provoca o explozie care ar pulveriza tot ce s’ar gasi la suprafata pamantului pe zona saturata de hidrocarbure.
CUM SE VOR CAPTA GAZELE
Singura solutie la care s’au oprit tehnicienii si care va fi pusa maine Vineri in aplicare, este captarea gazelor in eruptie cu ajutorul unui aparat special care se va instala pe capatul coloanei. Pentru a intelege lucrul, trebue sa adaugam ca eruptia continua sa se faca chiar pe coloana, cu alte cuvinte ca pamantul a ramas in jurul acestei coloane nefiind vorba de formarea unui crater ca cel dela Moreni. Aceasta face ca operatiunea pentru captarea gazelor dela sonda No. 11 din Scaeni-Boldesti sa fie mult mai usoara. Aparatul de captare este format dintr’un fel de cupa metalica care poate rezista la presiuni pana la trei sute de atmosfere si care se va aseza cu baza ei la gura sondei, avand in parte superioara un ventil prevazut cu un dispozitiv de inchidere treptata. Acest aparat, care s’a confectionat la Campina si care urmeaza sa fie instalat in cursul zilei de azi, - va fi pus in functiune maine Vineri. Bineinteles este vorba deocamdata de o experienta care poate avea insa sanse de reusita. Odata aparatul fixat, se va inchide treptat ventilul superior in vreme ce se vor deschide alte ventiluri in coloana ramasa in pamant. Gazele captate vor fi indrumate prin tevi spre instalatia de desbenzinare.
Oil well 11 AR Boldesti was drilled in 1930 at 1870 meters.
EXPLOATAREA VA CONTINUA
Ceeace se vede astazi din masa in eruptie nu e formata de hidrocarburele propriu zise – cari sunt invizibile – ci de combinatia produsa de coloanele de vapori svarlite in eruptie cu mare presiune pentru a forma un amestec care in contact cu oxigenul din aer, sa fie mai putin inflamabil si apa pulverizata din stratul la care a ajuns sonda.
Nu poate fi vorba de sleirea gazelor din interiorul pamantului si deci de imposibilitatea exploatarii titeiului care in aceasta regiune nu se pompeaza din cauza marei adancimi, ci erupe prin presiunea gazelor. Sonda No. 11 n’a ajuns inca la stratul de titei care urmeaza sa fie exploatat si care este asezat la aproximativ 15 metri sub stratul de gaze la care a ajuns sonda pana acum. Odata, deci, gazele captate si eruptia oprita, burghiul sondei va putea merge mai in adancime cam la 1700 metri unde se gaseste titeiul care va fi exploatat.
NELINISTEA POPULATIEI
Populatiunea regiunii Scaeni-Boldesti ar putea fi linistita daca n’ar fi zgomotul infernal – om cu om nu poate vorbi – produs de violenta eruptiei gazelor si permanenta amenintare a unei explozii provocata de accidentala aprindere a amestecului inflamabil.
DINU DUMBRAVA ''
Adevărul, 44, nr. 14426, 9 ianuarie 1931

Adevărul, 43, nr. 14425, 8 ianuarie 1931
Latitude and longitude of location: 45.02228434,26.0378755