29 August 2016

"Groaznica catastrofa din Bustenari"

"Groaznica catastrofa din Bustenari
-25 morti si mai multi raniti-
Cimpina, 15 Iulie. – O mare nenorocire s’a intamplat aseara la ora 6 in Bustenari. Sonda No. 2 a societatei  Romano-Belgiene, care a erupt acum 15 zile, a facut din nou explozie impreuna cu sonda No. 74 a societatei “ Steaua Romana”.
Au fost coprinsi de flacari o suma de lucratori, cari erau ocupati cu lucrul, in jurul sondei.
In primul rind s’a zvonit ca sint 25 morti. Siruri intregi de carute aduc cadavrele si pe raniti la spitalul din Cimpina. Parte din raniti sint pe la casele lor din Bustenari si Cimpina.
In curtea spitalului din Cimpina nefiind loc pentru atita lume, nenorocitii in stare grava si muribunda zac prin iarba si din timp in timp moare cite unul.
Niciodata nu s’a vazut un tablou mai jalnic ca acesta. Tipetele de durere ale nefericitelor victime  sfisie aerul la departari mari.
Panica si durerea  sint de nedescris. Parintii si rudele lucratorilor alearga in toate partile cautindu-si pe ai lor si plingind.
-Noui amanunte-
Eruptiunea si incendiarea unor sonde. – Morti si raniti.-Ce spune d. Ruzicka.-Ce spune d. Kirschen.
Pentru a putea complecta cu amanunte stirea groaznicei catastrofe din Bustenari ( Prahova ), ne-am dus la biroul societatei romano-belgiana, proprietara sondei care a facut eruptie.
Aci am gasit pe d. Ruzicka, care cu multa buna-vointa, dar foarte mihnit, mi-a spus tot ce i s’a comunicat de catre personalul din Bustenari.
-“Asta noapte, spune d. Ruzicka, sonda No. 2 din Bustenari-Mislisoara, a facut eruptie.
‘’Aceasta sonda a razbit abia acum citeva zile, la o adincime de 180 metri, dind ca la jumate de vagon pe zi.
“De citeva zile insa, spre marea uimire a tuturor, sonda incepu sa fie agitata, prevestind o eruptiune mai puternica.
‘’S’au luat de indata masurile posibile, s’a imprejmuit cu sirma terenul din jurul sondei si s’au avizat conducatorii sondelor vecine sa stinga focul.
‘’Ori cite masuri s’ar lua, tot nu poti lupta cu furia unei sonde, caci dupa cum am fost avizat, ea a facut eruptie ranind ca la vre-o 8-10 oameni.
-Am auzit ca sint si morti, intrerup pe d. Ruzicka.
Eu nu stiu decit de raniti, am intrebat si eu daca nu sint morti si mi s’a spus ca nu sint morti.
-Ranitii sint dela schela d-voastra ?
-Numai vreo 3-4 sint de la noi, ceilalti raniti, sint straini cari au venit sa vada spectacolul eruptiunei sondei.
E un facut par’ca, ca la asemenea nenorociri lumea sa dea navala spre locul catastrofei.
In adevar spectacolul eruptiunei unei sonde e grandios, dar si pericolul e tot atit de mare. Cu toate acestea publicul da navala si multi cad victima curiozitatei.
Un alt fenomen ciudat e si acela, ca la eruptiunea unei sonde, omul prins in mirajul fumului si al focului, in loc sa fuga spre partea unde nu e foc, intra ca dinadins in flacari.
Daca aceasta nenorocire ar fi fost prima, spune d. Ruzicka, numarul spectatorilor ar fi fost mai mare si totodata acel al victimelor ar fi fost de peste 150.
-Cum va explicati  d-v. eruptiunea ?
-Ne uimeste foarte mult, caci e unic cazul in Rominia si chiar in Galitia, ca o sonda sa faca eruptiune atit de puternica la abia 180 metri adincime.
Toate sondele din aceasta regiune sint linistite si dau intre 3000 si 5000 klg. pe zi.
La inceput, dupa cum am mai spus’o, si aceasta sonda dadea 4000 pina la 5000 kgr. pe zi, aratindu-se linistita.
-Aveti pagube mari?
-Fara a mai vorbi de durerea si intristarea, ce ne-a pricinuit aceasta nenorocire, avem de inregistrat si inseminate pagube materiale.
Caci continua d. Ruzicka, o sonda cind erupe, nu aduce decit pagube.
Ori cit s’ar cauta a se capta petrolul in rezervoare si gropi, nu e cu putinta, caci in cele mai dese cazuri, petrolul se scurge la vale si nu ramine in gropi si rezervoare, decit nisipul.
Convorbire cu Kirschen
Deoarece in vecinatatea acestei regiuni sint si sonde ale societatilor “Steaua romana” si “Bustenari”, ne-am prezentat si la birourile acestor societati.
La soc. ”Steaua” am fost primit de d. director Kirschen, care de asemenea cu multa buna vointa mi-a comunicat informatiunile primite.
-Sintem instiintati, spunde d. Kirschen, ca sonda No. 99 a societatei noastre ( Steaua romina ) e in flacari.
Ea s’ar fi aprins in urma eruptiunei sondei No. 2 a soc. romino-belgiene.
-Se zvoneste ca in aceasta catastrofa au pierit multi lucratori ?
-Si noi am fost instiintati de aceasta, dar nu putem preciza inca nimic.
-Nici cauzele nu le cunoasteti ?
-In primul rind cauza e eruptiunea sondei. Cum s’a propagat insa incendiul, nu se poate sti precis pina dupa facerea anchetei.
La soc. Bustenari
La soc. Bustenari, au sosit aceleasi stiri neprecise, anuntind un mare numar de morti si raniti.
Emilian
‘’Adeverul’’ la fata locului
( Prin telefon dela corespondentul nostru )
Pentru a putea afla adevarul asupra acestei groaznice catastrofe am telegrafiat corespondentului nostru din Cimpina sa plece la fata locului si sa ancheteze cazul.
La orele 12 primim prin telefon din Bustenari, urmatoarele amanunte precise asupra catastrofelor ce au avut loc la schelele si exploatarile petrolifere din Bustenari :
Incendiile si eruptiunile
Eri la ora 1 p.m. a ars la ‘’Steaua Romina’’ sonda No. 74 din Cimpina si un rezervor, unde a pierit si un om. Aseara la orele 8 s’a aprins printr’un scurt circuit sonda No. 99 a societatei “Steaua Romina” in Bustenari, de unde a luat foc si sonda No. 2 a societatei ‘’Romina-Belgiana’’ ( Ruzicka, Elias si Taubes ), prima sonda eruptiva in regiunea Bustenarilor.
In acest incendiu au fost raniti vreo 25 de muncitori, dintre cari 3 oameni ( 2 femei si un barbat ) dela  soc. ‘’Bustenari’’, un lucrator dela societatea ‘’Telega-Oil’’, 5 lucratori dela schela Seceleanu si citiva dela societatea romano-belgiana au murit carbonizati; ceilalti sint pe moarte.
Citeva amanunte
Sonda No. 2 a soc. Romano-Belgiana, fiind in eruptie, se colecta in gropi, materiile ce le arunca in furia eruptiei.
In acelasi timp la sonda 99 a soc. Steaua Romina, mecanicul manevrind gresit curentul electric, a provocat scintei, cari au aprins gazele din sonda.
De aci focul s’a propagat la gropile sondei No. 2 care era in eruptie, surprinzind pe lucratori si oamenii cari erau de caraula.
Un numar mare de lucratori de pe la sondele vecine, venind sa vada eruptiunea, au fost surpinsi de incendiu si multi dintre ei sint gravi raniti.
Morti si raniti
Sint morti lucratorii Gh. Ciuca si Constantin Ciuca cari au fost gasiti carbonizati.
Ion Statescu din comuna Cornet Cuib, a murit dupa 2 ore.
Ranitii au fost transportati parte la spitalul din Ploesti, parte la cel din Cimpina
Lipsind 4 oameni dela apel, cari lucrau in gropi, se crede ca si acestia au cazut victime groaznicei catastrofe.
Din raniti putini vor scapa cu viata, ranile fiind grave.
Focul continua
Focul continua inca pe un spatiu de 300 m.p.
Sint temeri de noui eruptiuni.
Jalea e de nedescris.
Fratii Ciuca, morti in catastrofa, lasa unul 7 copii si celalt 5 copii.
Un redactor al nostru a fost trimis azi la fata locului, spre a ancheta nenorocitul caz.
In Dimineata de miine noui amanunte."

Adevărul, 18, nr. 6072, 16 iulie 1906

No comments:

Post a Comment

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...