“Exploatarea petroleului prin puturi”

  “Petroleul s'a exploatat acolo unde esia singur la suprafata si unde prin urmare  nu era nevoie pentru a fi adunat. Cu desvoltarea treptata a petroleului, multi au fost indemnati sa-si faca o meserie din cautarea lui. Saparea de santuri in vecinatatea punctelor, unde straturile imbibate de pretiosul lichid esiau la suprafatä, a fost multa vreme unul din mijloacele de exploatare. In aceste santuri, petroleul se aduna prin picureala peretilor, si pentru mici cantitati se cerea adesea vreme foarte lungâ. Impiedecarea evaporarii asa de lesnicioasa a petroleului, se obtinea umplindu-se santurile cu lana sau alte materii absorbante, care odata bine imbibate se scoteau si se storceau. Acest prim procedeu corespunde perioadei de intrebuintare exclusiv farmaceutica a petroleului si inceputului de industrializare.
  Dela exploatarea prin santuri s'a trecut la puturi putin adânci, iar in urma treptat cu cererea, aceste lucrari s’au inmultit si imbunatatit mergând mai departe pe inclinarea straturilor, si marind cu incetul adâncimea de cautare. La noi in tara avem puturi ingradite cu nuele; simple gauri de sectiune circulara cu aproape 1 metru diametru, care s’au sapat in multe regiuni, si se sapa inca in Moldova, unde terenurile sunt rezistente, n'au apa si unde  nuelele nu servesc decât a opri bulgarii care s'ar putea desprinde de pereti, si care cazand dela inaltime, ar vatama rau pe lucratorul din fund. Uneori li se cere si o rezistenta de sustinere dar niciodata prea mare.
  In aceste puturi adâncirea se face 3-4 metri fara sprijin, si numai in urma se scoboara materialul necesar impletirii cu care se face un fel de cos fara fund, si care se leaga tot prin impletire de cosul d'asupra. Alunecarile in  jos a acestor cosuri este impiedicata de frecarea lor pe peretii putului.
  Iesirile de gaze ce se gasesc in terenurile petrolifere, se inlatura cu o ventilatiune (aeriseala) continua, trimitându-se o cu o roata de ventilator sau foale ( model de fierarie ) insa in dimensiuni mari ), un curent de aer pana in fundul putului, unde ajunge prin niste burlane de table. Acestea in bucati de 2 metri lungime, cu 15 cm. diametru, se imbuca unul in altul, si se insira pe o funie anume pentru acest scop. Golurile la imbucarile burlanelor, se astupa cu carpe.  Prin acest procedeu rudimentar, s'au sapat sute de puturi, si nu sunt putine care au ajuns intre 200 si 300 metri adâncime. Acolo unde terenul este putin consistent, si unde deci sapand putul, peretii se pot surpa, este nevoie de un sprijin solid - deci, nevoie de a captusi tot putul cu ghizduri sau tambre.
  La aceasta tambrueala se intrebuinteaza stejarul sau fagul, dupa localitati si cerinte, iar putului i s'a dat o sectiune patrata cu 1m.20 de latura.
 Sunt dese cazurile când se cer dimensiuni duble la grosimea obisnuita a tambrelor, de 6-10 cm.; reparatiunile de puturi ce consista in schimbarea tambrelor care se rup, urca simtitor costul de lucru si intretinere in unele regiuni.
  La adâncirea unui put sub un strat exploatat si sleit, aeriseala se ingreuneaza si face lucrarea anevoioasa; chiar si micile sfarlacuri ce se intalnesc apoape de suprafata, au uneori acelasi efect. Se intrebuinteza in aceste cazuri câte 2 si 3 foale ventilatoare, cu acelas numar de siruri de burlane conducatoare. 
  Straturile de apa sunt si ele o piedica insemnata in saparea puturilor. Pentru debite mici se face sleirea continua, lucrându-se noaptea la ea, si intretinandu-se ziua cand se scoate si pamnatul sapat de lucratorul de fund. Putarul poate lucra sub apa când nu-i trece de glesne, si-i este foarte suparator când coborându-se sub stratul apos, apa ii cade in cap sub forma de ploaie.
  Foarte adesea cheltuelile facute cu indepartarea apei, sunt mai mari decat cele ce ar fi trebuit unei sapari mecanice ( sonde ).
  O instalatiune de put cu mana este foarte simpla. Un crivac care dela 1 la 50 metri serveste atat la scoaterea pamântului sapat cat si la a putarului; dela 50 metri incolo ramane numai pentru putar, cealalta operatiune se face prin o Hecna sau manegiu pus in miscare cu un cal. 

  Manegiul are un tambur cu axa asezata vertical si tractiunea circular directa fara  alte transmisiuni, iar extractiunea dublä, adica hardaul plin se ridica, pe când un altul gol se coboara sa-i ia locul. Pentru aeriseala am mai vorbit de foale, carora li se dau dimensiuni de 3-4 metri lungime, cu 2-3 metri latime, si pot fi lesne inchipuite de fiecare.     Burlanele de conducerea a  aerului sunt identice cu cele de scurgerea apei de pe case.   Oglinda de iluminat fundul putului este asezatä pe niste picioare de lemn care fac cu putinta inclinarea ei dupa pozitiunea soarelui; funia burlanelor, funia putarului, funia dubla pentru  hârdae, cele 2 hardae cum si casmalele sau tarnacoapele necesare complecteazä lista materialelor trebuincioase.
  Costumul lucratorului de fund se compune din pantaloni scurti de panza de sac, o câmase din aceeas materie, peste care se pune o piele de berbec, iar in cap o palarie de tinichea peste una veche de pasla aparându-se astfel de picureala peretilor.
In cazurile exceptional de grele, se pun doua foale pentru aerisealä, si o noua hecna  sta gata inhamata a scoate pe putar la primul semnal; aceste masuri se iau si când se banueste in apropiere stratul petrolifer.
  Bateria electrica, sarmele de transmisiune, fitilul de aprindere, capsule si cartusele de dinamita sunt intrate in usul putarilor nostri, care se servesc des de ele pentru trecerea straturilor de piatra.
  Echipele de puturi se numesc tarafuri si se compun din 5 insi asociati intre ei; unul poarta titlul de sef sau cap de taraf, si conduce echipa avand si el rândul sau de lucrator de fund, caci data fiind sectiunea mica a puturilor, un singur om poate lucra jos, si fiecare asociat din taraf, are rândul sau de lucrator de fund, adica 3-5 ore zilnic, restul timpului intrebuintându-l in lucrari la suprafata.
  Costul puturilor variaza foarte mult. Baza de tocmeala pentru sapare este in general de 14 lei pentru stânjen dela 1-10 primii stanjeni din suprafata. Dela aceasta adancime pentru fiecare serie de 10 stânjeni si pretul se sporeste cu 14 lei peste pretul seriei imediat apropiate. Asttel dela al 10-lea la al 20-lea stanjen adâncime costa saparea 28 lei de stânjen, dela al 20-lea la al 30-lea 42 lei de stânjen, etc.
  Scoaterea apei când este mai multa priveste pe proprietar, dubla ventilatiune de asemenea, iar straturile pietroase se platesc indoit ca pentru aceeas adâncime in teren obisnuit si se masoara piatra asezata in figura geometrica la gura putului ceeace aproape ii intreeste pretul.
  Rezulta din cele spuse ca pretul de cost al unui put se schimba dupa greutatile ce sunt de invins si foarte adesea sub 150 metri costul unui stânjen numai de sapat revine de la 400 la 800 lei, facand invoeli speciale.
  Pentru sustinerea cu tambre se intrebuinteaza 45-65 de bucati de stânjen si se cumpara cu  25 la 35 lei suta dupa natura sau grosimea lor.
  O astfel de lucrare este adesea foarte anevoiasa si putarii sunt de admirat cum isi expun vieata, caci nu sunt tocmai rare accidentele nenorocite. Ele au scazut in ultimul timp si cauza trebue atribuita reducerii lucrarilor de acest soiu pentru mergerea la mari adancimi.
  O ventilatiune neindestulatoare ametind pe putarul care se coboara nu i-a mai permis a face la timp semnul ca scos si readus la vieata.
  Pacura venind pe neasteptate in put, se citeza cazul cand tovarasii au coborit pe cel cu randul de lucru in lichidul omorator.
  Ruperea funii care ridica hardaul plin cu pamant l-a facut sa caza peste lucrätorul de fund, strivindu-l.
  Accidentele mai des intamplate sunt insa datorite aprinderii prin scanteile provenite din saparea in piatra. Aerul  trimes de sus cu gazele de jos fac un amestec explozibil care ia foc cu explozie in contact cu scanteile ce sar intre tarnacopul sau dalta de otel si piatra de spart sau gaurit. In acest caz nenorocitul om este omorit pe loc sau sforile arse si toata instalatiunea dela fata distrusa incat moartea desi putin intarziata este insa neevitabilä.   Câteodata când sforile n’au fost complect arse, omul a putut fi scos viu dar oribil de ars in toate partile descoperite.
  Surprinderea viiturilor de nisip a facut de asemenea cateva victime si putarii au luat precautiunea de a nu sapa in fund decat terenuri cunoscute de ei prin infigerea unei sonde ( vergea de fier ) de 2-4 metri lungime si 2-3 cm. diametru.
  Ajungerea la stratul petrolifer se face deci cu aceasta sondare si lichidul nu aflueaza decat pe un diametru redus.
  Cunoscând toate acestea ne explicam usor superstitiunea putarilor cari 'i face sa tina un exces de särbâtori, la care de mai adaogam zilele intrebuintate de ei la cultura porumbului la care nu renunta, vedem ca nu le ramane pentru puturi decât 120 la 140 zile lucrätoare ducând astfel ani de zile câte o lucrare.
  Productiunea unui put bun este de 5000 la 30.000 kg. pe 24 ore la rasbire.
  Aceasta cantitate descreste insa relativ repede. Exploatarea râmâne rentabilâ pana la o productiune de 400 kgr. zilnic.
  Pentru aceeas adâncime si acelas strat un put produce mult mai putin ca o sonda pentru motivul ca se ajunge la strat nu cu diametrul putului dar cu al micei sonde de fer si chiar când stratul despártitor se rupe, extragerea nu poate fi suficient de activa si nisipul ce insoteste petrolul nu poate fi scos sau pus repede in miscare; rezulta o comprimare a acestui nisip in jurul putului si in sânul stratului care formeazá un fel de perete filtrant ai carui pori ca la orce filtru se astupa usor micsorând si productiunea putului in mod progresiv si simtitor.
  Putul nu seaca stratul atins, lucru cunoscut in practica si explica apropierea intre puturi in regiunile exploatate.
  Când putul se seaca in adancime si se ajunge cu sapa chiar la nisipul petrolifer in cele mai multe cazuri nu mai poate rupe echilibrul stabilit in mai multe luni sau chiar ani de extragere si atunci trebueste sa se caute un nou strat.
  Daca acest fel de lucrare este condamnat sa dispara, trebue totus sa-I recunoastem ca  i se datoreste in mare parte dezvoltarea industriei noastre de astazi.
  In viitor putarii vor avea de lucrat numai pana la primele greutati sau numai la puturi de explorare si nu se vor mai forma noi mestesugari de lucrari asa de periculoase.
  Cand lucrarile prin sondagii, pe langa usurinta unei inaintari sigure la adancimi date si o iuteala insemnata de lucru vor ajunge sa fie adaptate terenurile noastre incat sa revie la pretul de cost al vechilor puturi sau chiar inferior lor, se va asigura si exploatarilor noastre un viitor garantat contra posibilitätii unei concurente streine.
  Toate lucrurile ce se fac azi in tara la noi tind la acest rezultat si nu putem decat sa dorim un deplin succes tuturor luptatorilor in aceasta directiune.”

Natura
Revista stiintifica de popularizare
Publicata prin ingrijirea d-lor G. Titeica si G.G. Longinescu. Volumul 1. Octomvre 1905 – Iulie 1906
Un articol de N. Poenaru-Iatan
Inginer de Mine

"Groaznica catastrofa din Bustenari"

"Groaznica catastrofa din Bustenari
-25 morti si mai multi raniti-
Cimpina, 15 Iulie. – O mare nenorocire s’a intamplat aseara la ora 6 in Bustenari. Sonda No. 2 a societatei  Romano-Belgiene, care a erupt acum 15 zile, a facut din nou explozie impreuna cu sonda No. 74 a societatei “ Steaua Romana”.
Au fost coprinsi de flacari o suma de lucratori, cari erau ocupati cu lucrul, in jurul sondei.
In primul rind s’a zvonit ca sint 25 morti. Siruri intregi de carute aduc cadavrele si pe raniti la spitalul din Cimpina. Parte din raniti sint pe la casele lor din Bustenari si Cimpina.
In curtea spitalului din Cimpina nefiind loc pentru atita lume, nenorocitii in stare grava si muribunda zac prin iarba si din timp in timp moare cite unul.
Niciodata nu s’a vazut un tablou mai jalnic ca acesta. Tipetele de durere ale nefericitelor victime  sfisie aerul la departari mari.
Panica si durerea  sint de nedescris. Parintii si rudele lucratorilor alearga in toate partile cautindu-si pe ai lor si plingind.
-Noui amanunte-
Eruptiunea si incendiarea unor sonde. – Morti si raniti.-Ce spune d. Ruzicka.-Ce spune d. Kirschen.
Pentru a putea complecta cu amanunte stirea groaznicei catastrofe din Bustenari ( Prahova ), ne-am dus la biroul societatei romano-belgiana, proprietara sondei care a facut eruptie.
Aci am gasit pe d. Ruzicka, care cu multa buna-vointa, dar foarte mihnit, mi-a spus tot ce i s’a comunicat de catre personalul din Bustenari.
-“Asta noapte, spune d. Ruzicka, sonda No. 2 din Bustenari-Mislisoara, a facut eruptie.
‘’Aceasta sonda a razbit abia acum citeva zile, la o adincime de 180 metri, dind ca la jumate de vagon pe zi.
“De citeva zile insa, spre marea uimire a tuturor, sonda incepu sa fie agitata, prevestind o eruptiune mai puternica.
‘’S’au luat de indata masurile posibile, s’a imprejmuit cu sirma terenul din jurul sondei si s’au avizat conducatorii sondelor vecine sa stinga focul.
‘’Ori cite masuri s’ar lua, tot nu poti lupta cu furia unei sonde, caci dupa cum am fost avizat, ea a facut eruptie ranind ca la vre-o 8-10 oameni.
-Am auzit ca sint si morti, intrerup pe d. Ruzicka.
Eu nu stiu decit de raniti, am intrebat si eu daca nu sint morti si mi s’a spus ca nu sint morti.
-Ranitii sint dela schela d-voastra ?
-Numai vreo 3-4 sint de la noi, ceilalti raniti, sint straini cari au venit sa vada spectacolul eruptiunei sondei.
E un facut par’ca, ca la asemenea nenorociri lumea sa dea navala spre locul catastrofei.
In adevar spectacolul eruptiunei unei sonde e grandios, dar si pericolul e tot atit de mare. Cu toate acestea publicul da navala si multi cad victima curiozitatei.
Un alt fenomen ciudat e si acela, ca la eruptiunea unei sonde, omul prins in mirajul fumului si al focului, in loc sa fuga spre partea unde nu e foc, intra ca dinadins in flacari.
Daca aceasta nenorocire ar fi fost prima, spune d. Ruzicka, numarul spectatorilor ar fi fost mai mare si totodata acel al victimelor ar fi fost de peste 150.
-Cum va explicati  d-v. eruptiunea ?
-Ne uimeste foarte mult, caci e unic cazul in Rominia si chiar in Galitia, ca o sonda sa faca eruptiune atit de puternica la abia 180 metri adincime.
Toate sondele din aceasta regiune sint linistite si dau intre 3000 si 5000 klg. pe zi.
La inceput, dupa cum am mai spus’o, si aceasta sonda dadea 4000 pina la 5000 kgr. pe zi, aratindu-se linistita.
-Aveti pagube mari?
-Fara a mai vorbi de durerea si intristarea, ce ne-a pricinuit aceasta nenorocire, avem de inregistrat si inseminate pagube materiale.
Caci continua d. Ruzicka, o sonda cind erupe, nu aduce decit pagube.
Ori cit s’ar cauta a se capta petrolul in rezervoare si gropi, nu e cu putinta, caci in cele mai dese cazuri, petrolul se scurge la vale si nu ramine in gropi si rezervoare, decit nisipul.
Convorbire cu Kirschen
Deoarece in vecinatatea acestei regiuni sint si sonde ale societatilor “Steaua romana” si “Bustenari”, ne-am prezentat si la birourile acestor societati.
La soc. ”Steaua” am fost primit de d. director Kirschen, care de asemenea cu multa buna vointa mi-a comunicat informatiunile primite.
-Sintem instiintati, spunde d. Kirschen, ca sonda No. 99 a societatei noastre ( Steaua romina ) e in flacari.
Ea s’ar fi aprins in urma eruptiunei sondei No. 2 a soc. romino-belgiene.
-Se zvoneste ca in aceasta catastrofa au pierit multi lucratori ?
-Si noi am fost instiintati de aceasta, dar nu putem preciza inca nimic.
-Nici cauzele nu le cunoasteti ?
-In primul rind cauza e eruptiunea sondei. Cum s’a propagat insa incendiul, nu se poate sti precis pina dupa facerea anchetei.
La soc. Bustenari
La soc. Bustenari, au sosit aceleasi stiri neprecise, anuntind un mare numar de morti si raniti.
Emilian
‘’Adeverul’’ la fata locului
( Prin telefon dela corespondentul nostru )
Pentru a putea afla adevarul asupra acestei groaznice catastrofe am telegrafiat corespondentului nostru din Cimpina sa plece la fata locului si sa ancheteze cazul.
La orele 12 primim prin telefon din Bustenari, urmatoarele amanunte precise asupra catastrofelor ce au avut loc la schelele si exploatarile petrolifere din Bustenari :
Incendiile si eruptiunile
Eri la ora 1 p.m. a ars la ‘’Steaua Romina’’ sonda No. 74 din Cimpina si un rezervor, unde a pierit si un om. Aseara la orele 8 s’a aprins printr’un scurt circuit sonda No. 99 a societatei “Steaua Romina” in Bustenari, de unde a luat foc si sonda No. 2 a societatei ‘’Romina-Belgiana’’ ( Ruzicka, Elias si Taubes ), prima sonda eruptiva in regiunea Bustenarilor.
In acest incendiu au fost raniti vreo 25 de muncitori, dintre cari 3 oameni ( 2 femei si un barbat ) dela  soc. ‘’Bustenari’’, un lucrator dela societatea ‘’Telega-Oil’’, 5 lucratori dela schela Seceleanu si citiva dela societatea romano-belgiana au murit carbonizati; ceilalti sint pe moarte.
Citeva amanunte
Sonda No. 2 a soc. Romano-Belgiana, fiind in eruptie, se colecta in gropi, materiile ce le arunca in furia eruptiei.
In acelasi timp la sonda 99 a soc. Steaua Romina, mecanicul manevrind gresit curentul electric, a provocat scintei, cari au aprins gazele din sonda.
De aci focul s’a propagat la gropile sondei No. 2 care era in eruptie, surprinzind pe lucratori si oamenii cari erau de caraula.
Un numar mare de lucratori de pe la sondele vecine, venind sa vada eruptiunea, au fost surpinsi de incendiu si multi dintre ei sint gravi raniti.
Morti si raniti
Sint morti lucratorii Gh. Ciuca si Constantin Ciuca cari au fost gasiti carbonizati.
Ion Statescu din comuna Cornet Cuib, a murit dupa 2 ore.
Ranitii au fost transportati parte la spitalul din Ploesti, parte la cel din Cimpina
Lipsind 4 oameni dela apel, cari lucrau in gropi, se crede ca si acestia au cazut victime groaznicei catastrofe.
Din raniti putini vor scapa cu viata, ranile fiind grave.
Focul continua
Focul continua inca pe un spatiu de 300 m.p.
Sint temeri de noui eruptiuni.
Jalea e de nedescris.
Fratii Ciuca, morti in catastrofa, lasa unul 7 copii si celalt 5 copii.
Un redactor al nostru a fost trimis azi la fata locului, spre a ancheta nenorocitul caz.
In Dimineata de miine noui amanunte."

Adevărul, 18, nr. 6072, 16 iulie 1906

Campina région pétrolifère

Campina région pétrolifère

Ochiuri oilfield

Oil wells at Ochiuri in 1924

Cernavoda oil refinery

Colombia refinery in Cernavoda

Máramaros Petróleum forrás Izaszacsal

Greetings from Sacel, Maramures. 
Oil drilling in 1912.

Oil storage tank farm

Campina. Olteanu photo.

Pleasa oil well in eruption

Well no. 1 Romano-Americana.
 Pleasa, Moreni.