Oil well no 49 AR Ochiuri Gorgota

Oil well no 49 AR Ochiuri Gorgota was spud in 1924 at 795 meters

Sonda Nr. 49 AR Ochiuri Gorgota a societăţii petrolifere „Astra Romana" din schela Ochiuri ( jud. Dâmbovita a fost prima sondă care a atins straturile petrolifere din formaţiunea meotică. Aceste strate au dat în decurs de 2 ani (1925—1927) peste 85.000 vagoane de ţiţei la un număr de 16 sonde, ceeace revine, în medie, peste 5000 vagoane de titei de sondă.

Oil well no. 49 of the oil company "Astra Romana" from the Ochiuri field ( Dâmbovita county ) was the first well that reached the oil layers of the Meotic formation. These layers yielded over 85,000 wagons of crude oil in the course of 2 years (1925—1927) of 16 wells, which is, on average, more than 5000 wagons of well oil.

Latitude and longitude of location : 44.9684423,25.54098686

Bogăţia ţărei noastre: Petrolul

''Ziarul Stiintelor şi al Călătoriilor,

ANUL XXXII No. 23.

5 Iunie 1928

Bogăţia ţărei noastre: Petrolul

Cu toate că existenţa petrolului era cunoscută din cele mai vechi timpuri, exploatarea petrolului n'a început decât prin anul 1857, când colonelul Dracke, în Pensilvania (Statele Unite), a răsbit primul puţ productiv, la adâncimea de 48 metri. Valoarea celor 3.818.000 vagoane de titei extrase din subsolul tarii noastre, socotita după pretul titeiului din anii respectivi, când s’a extras porţiunile ce formează acest total, este de 31 de miliarde lei, care în hârtii de câte 1000 lei ar face un teanc inalt aproape cât vârful muntelui Omul.

In Rusia petrolul era cunoscut din cele mai vechi timpuri. Călătorul Marco-Polo, povesteşte că locuitorii din Baku (actualmente importantă regiune petroliferă a Rusiei), vindeau în Asia Mică, un ulei mineral care nu putea fi altul decât petrolul.

Primele începuturi ale exploatărei petrolului la noi în ţară, datează din anul 1856, Pe atunci petrolul se extrăgea din puţuri primitive şi servea numai la unsul roţilor şi la cătrănitul lemnelor, spre a nu putrezi. Cu timpul, printr’o distilaţie primitivă, se reuşi să se extragă din el un produs care se ardea în lămpi. Atunci a început ca petrolul să aibă mai multă căutare şi s’au făcut numeroase puţuri de exploatare în regiunile Glodeni (Dâmboviţa) şi Băicoi (Prahova).

Cu cât necesitatea petrolului de iluminat se simţea mai mult, cu atât exploatarea ţiţeiului lua o desvoltare mai mare, însă sistemul de extracţie rămăsese tot puţurile.

Prin anul 1880 technica descoperind în ţiţeiu şi alte produse afară de petrolul lampant, exploatarea începe să intereseze şi capitalurile străine. Astfel, pentru prima oară, se formează o societate străină cu capital Austro-Ungar, care începe exploatarea în regiunea Câmpina. Această societate instalează prima sondă mecanică.

Atrase de perspectiva beneficilor mari, noui capitaluri străine fură învestite în industria petrolului. Se construesc rafinerii mari cu cele mai moderne instalaţiuni. Treptat s’au descoperit noui regiuni petrolifere, astfel că astăzi avem în ţara noastră, următoarele regiuni :

Moreni (jud Prahova) este situat în şesul Munteniei lângă apa Cricovului. Morenii a fost şi va mai fi încă mărgăritarul regiunei noastre petrolifere. Din această regiune se scoate zilnic cam 40 la sută din totalul producţiei ţărei.

Filipeşti de pădure (Prahova) este schela care leagă Morenii de Băicoi; dar din cauza dificultăţilor de săpare a fost lăsată în părăsire. Totuşi mai produce încă 0,3 la sută din producţia totală a ţărei. Dacă cantitatea totală de ţiţei extrasă din România dela 1838 până la începutul anului 1928 ar fi vărsată în lacul Cahul din Basarabia, l-ar acoperi pe o grosime de 60 centimetri. Aceeaşi cantitate de ţiţei dacă ar fi aşezată într'un rezervor cilindric cu diametrul de 1 km., acel rezervor ar trebui să aibe înălţimea de 50 metri.

Câmpina (Prahova), una din cele mai vechi schele, merge spre declin zăcămintele de tiţeiu fiind epuizate. Apogeul acestei regiuni a fost prin anul 1909, când violentele erupţiuni de ţiţeiu ale sondelor din Câmpina aruncau afară mii de vagoane. Astăzi Câmpina nu mai produce decât 1,8 la sută din productia tărei.

Buştenari (Prahova) se subîmparte în mai multe schele : Călinet, Burloiu, Telega, Grâuşor, Mislişoara, Făget şi Stejar. Această regiune petroliferă a fost adevăratul Eldorado al întreprinderilor mici. Sute de capitalişti au exploatat şi exploatează schelele din Buştenari, unde ţiţeiul se găseşte Ia adâncimi mici (100—300 m.) Buştenarii produc 4 la sută din producţia totală a ţârei.

Ceptura (Prahova) este o regiune nouă aşezată în partea de Est a judeţului, la Vest de Mizil, lângă comuna Urlaţi. Această regiune este în floare, producând 6 la sută din producţia totală a tărei.

Runcu şi Chiciura sunt situate la Sud-Est de Buştenari şi au o producţie de 8 la sută din producţia totală a tarei.

Băicoi şi Ţintea sunt situate la Sud de Buştenari şi la Est de Moreni. Aceste regiuni au aproape aceeaşi vechime ca şi Câmpina. Stratele de tiţei fiind şi aci secătuite, ele merg spre declin, nemai producând decât 6 la sută din producţia totală a tărei.

Bordeni-Recea este o regiune slab productivă cu 0,3 la sută din producţia tărei. Mai sunt în Prahova şi regiunile Copăceni, Drăganeasa, Udreşti şi Păcureşti cari împreuna au 0,5 la sută din producţia totală a tarei.

Ochiuri (Dâmbovita), situat la 10 km. spre Est de Târgovişte, este o regiune din care se scoate zilnic 13 la sută din producţia totală a tărei.

Gura Ocniţei (Dâmbovita) este situat între Ochiuri şi Moreni. Deţine al doilea loc, având o producţie de 17 la sută din producţia totală a ţărei.

Arbănaşi (Buzău), are o producţie constantă de 3 la sută din producţia tărei.

In Moldova avem în jud. Bacău, regiunile : Zemes, Solont şi Moineşti cari împreună produc 1.6 la suta din producţia totala a tărei.

Adâncimea la care se găseste ţiţeiul, variază după regiune. Astfel după cum am văzut, la Buştenari se găseşte la suprafaţă pe când la Filipeşti se găseşte între 1600 şi 1200 metri. Actualmente în multe regiuni din ţara noastră se exploatează terenuri până Ia 1500 metri, în căutarea de noui straturi petrolifere. Astfel în regiunea Moreni, avem sonde la 1400 metri cari produc prin erupţie, câte 20 vagoane pe zi.

Cea mai productivă sondă din tara noastră a fost sonda No. 1 „Colombia“, din regiunea Moreni. Această sondă a produs cantitatea enormă de 42.800 vagoane ţiţeiu. Dacă. aceste vagoane ar fi aşezate cap în cap, în linie dreaptă, ar face un şir lung dela Bucureşti până la Botoşani.

Valoarea acestui ţiţei ar fi actualmente un miliard lei.

Se întâmplă de multe ori însă, ca sondele să nu dea rezultate şi în loc de titei să întâlnească apă sărată, care în unele cazuri este eruptivă. Astfel în Regiunea Filipeşti s’a întâlnit la o sondă, în anul 1914, la adâncimea de circa 200 metri un strat eruptiv de apă caldă care a făcut erupţie timp de câteva luni, temperatura apei fiind de 80 grade.

Alte dăţi din cauza gazelor emanate şi o scânteie, o explozie urmează iar după ea incendii grozave. Ilustratia noastră de pe copertă, reprezintă incendiul dela Moreni isbucnit acum o săptămână şi pentru stingerea căruia se lucrează din răsputeri.

A. V. Leeca''

Góna după bogăţiile României

''De cât-va timp, Capitala română şi judeţul Prahova sunt cutrierate de o sumă de streini: englezi, olandezi, germani, francezi, şi belgiani, cari dic că represintă óre-care societăţi streine de capitalişti. Toţi aceştia caută şi studiază terenurile petrolifere si le cumperă fără multă tocmélá. 

Piaţa din Bucureşti e cuprinsă de sensaţie de vr’o doue septămâni. Deci şi sute de mii de Lei asvîrlă aceşti streini pentru terenuri petrolifere, revoluţionând tóté spiritele comerciale prin galantomia lor.

Pentru un mic teren petrolifer din Buştenari, (Prahova), care abia produce 10, maximum 12 vagoné de petrol pe lună, o companie americană a dat 500.000 Lei, de şi în casul cel mai bun acel teren nu valoreză mai mult de cât 80—100.000 lei. 

Se bănueşte că în dosul acestei companii febrile ce se face în numele a deci de societăţi anonime, de către deci de streini bogaţi, — stă marea companie pentru exploatare a minelor de petrol din America (Pensylvania), anume „Standard Oil Company“ care dispune de un capital de vr’o 500 milióne. 

S’au cumpărat până acum aprópe tóté terenurile petrolifere, cele bune precum şi cele mediocre, din Câmpina, Buştenari, etc. Şi tóté cu preţuri exorbitante, fără târguială multă. 

Se oferă de către o companie de englezi pentru terenurile potrolifere din Câmpina ale dlui G. B. Popp, un milion de lei. Aceste terenuri acum câţi-va ani au fost cumpărate cu 300.000 lei. 

Intrebat, unul din cei mai mari proprietari de puţuri de petrol din Câmpina de spre importanţa acestei gone a capitaliştilor străini, a respuns : 

— Aruncă banii aprópe nebuneşte aceşti străini. Totuşi mi-au spus că în cel mult dece ani, terenurile petrolifere române vor produce sute de milióne pe an ; că ţara asta are un viitor strălucit prin bogăţiile ei subterane , etc. etc. 

Causa pentru care se grăbesc a cumpăra până la primăvară tóté terenurile petrolifere, e că se înfiinţeză la Suez un deposit colosal de petrol, necesar pentru bastimente. 

Cărbunii în curând vor fi înlocuiţi, de óre-ce s’a descoperit o nouă maşină care dă puterea motrice necesară vaselor, prin petrol. 

Iată de ce grăbesc a pune mâna pe terenurile petrolifere şi a începe în Maiu o exploatare colosală de petrol, în Prahova. 

Englezii spun minuni despre decile de milióne streine ce vor circula peste doi, cel mult trei ani în capitala română, că la vară vor începe să facă la Câmpina şi prin împrejurimi nişte instalaţii mult mai măreţe ca cele din Pensylvania şi Batum, cari vor costa câte-va milióne. Până acum au cheltuit sume colosale în ţară, cumperând cele mai neînsemnate terenuri petrolifere, până şi terenuri de 50 de metri, dând pe un pogon câte 10.000 lei. (Epoca)''

Telegraful Roman, 1899.

Colombia Oil Company at Moreni

The technical and administrative staff of the Colombia Oil Company at Moreni, Prahova

Prahova Oil Company at Gura Ocnita

Schela Gura Ocnitei-Gorgoteni

Societatea Prahova

Fotogravura Adeverul S.A.

Grausor -Telega oilfield

Sonde la Grausor Telega Oil Co

Editura Librariei Craciun Campina 

Union postale Universelle Romania

Petroblog article No. 1000 : ''Dezastrul din Bana''

Petroblog article No. 1000

''Adeverul Duminică 19 Octombrie 1914

Dezastrul din Moreni

Localizarea Focului. Sînt victime omenesti ?

MORENI, 18 Oct. — Groaznicul incendiu din Bana a putut fi complect localizat abia la orele 11 noaptea şi aceasta graţie, faptului că la sonda No. 38 au încetat eruptiunile. Pînă în acest moment încă nu s’a putut constata dacă sînt sau nu victime.

Lipsesc cîtiva lucrători, dar se crede ca aceştia au fugit îngroziţi la izbucnirea focului.

Martori oculari, printre cari d. inginer de control Ţînţăreanu, care împreună cu d. inspector industrial Cantaciuzino, aflati lîngă sonda eruptivă în momentul exploziei, spun că atunci nu se aflau oameni în zona periculoasa, intrucît locul era sever păzit ca să nu se apropie nimeni.

*

S’a format definitiv convingerea că focul se datoreşte unei scăpărături, produsă în modul următor: Sonda No. 38 facea eruptiuni aruncînd cu o mare presiune o cantitate de ţiţeiu care, după calcule era de aproximativ 12 vagoane pe oră. Nefiind destule preparative spre a se putea capta o aţat de mare producţiune şi spre a se preintîmpina un dezastru, ceeace totuşi s’a întîmplat, — s’a închis ventilul dela gura sondei ca să se slăbească forţa erupţiunilor. Din cauza maréi presiuni însă, ventilul s’a rupt, izbindu-se de linza (un corp de fontă aşezat în sondă spre a opri risipirea ţiţeiului în aier) producînd astfel scăpărătura. In citeva minute, întreaga schela a fost cuprinsă de flăcări.

ANCHETA

Din partea regiunei miniere ancheta s’a început de către d. inginer de control Ţînţăreanu; din partea parchetului se aşteaptă deasemeni sosirea unui delegat. Numai cînd ancheta va fi complect terminată, se vor putea stabili cauzele cari au provocat acest dezastru. Tot atunci se vor putea cunoaşte in mod precis si pagubele imense cauzate de foc.

Popescu-Buzău’’

Sonda ce a ars poate fi una din urmatoarele : 

Sonda 38 M AR Moreni Sud a fost finalizata in 1909 fiind sapata la o adancime de 665m

Latitudine si longitudine : 44.97862433,25.64382866

Sapata inainte de 1914. Se afla cam la 1 km departare de zona Bana.

Sonda 38 UN Moreni Nord a fost finalizata in 1919 fiind sapata la o adancime de 774m 

Latitudine si longitudine : 44.98494188,25.65489519

Foraj finalizat in 1919 posibil decalat datorita razboiului. Se afla in zona Bana.

Sonda 38 AR Moreni Bana a fost finalizata in 1923 fiind sapata la o adancime de 774m 

Latitudine si longitudine : 44.98494188,25.65489519

Se afla in zona Bana insa data de finalizare a forajului este destul de departata de data incendiului

Petroblog article No. 1000

Drilling in Romania for oil in 1940

Screwing on new lengths of oil pipe at a new well. 

The huge swivel which holds the drill pipe when in operation is seen on the left. June 18, 1940

Photos WW2 Bustenari

Foto WK2 Rumänien Mislea Bustenari Kradmelder der - Stug. 191 Bison X3

Foto WK2 Rumänien Dorf Bustenari Zivilisten - Stug. 191 Bison X3