▼

Fratii Andreescu si procesul cu Astra Romana

Dreptatea, Iulie 1928

Fratii Andreescu si stingerea sondei 60 UN Viforata

Adevărul, 43, nr. 14173, 8 Martie 1930

Pregatiri pentru stingerere nouei sonde in flacari

Cum s’a produs nenorocirea din Gura Ocnitei

MORENI 7.- In legatura cu marea nenorocire de la Gura Ocnitei dam acum urmatoarele amanunte :

Pe cand se pompa titeiu in bateria cazanelor, o pompa s’a spart si titeiul a inceput sa se scurga cu iuteala in pamant facand o dara larga pana la garla ce trece in vale.

CUM S’A PROPAGAT FOCUL

Titeiul scurs s‘a aprins si flacarile s’au propagate cu iuteala prin dara de petrol scurs, incendiind totul in calea lor. Dealungul garlei se aflau trei sonde ale societatii ‘‘Unirea‘‘ cari s’au aprins si au fost mistuite de flacari. A patra sonda, situata sus pe deal, la distanta de un kilometru, s’a aprins si ea,

Aceasta sonda care apartine tot societatii ‘’Unirea’’, fiind in productie, focul nu s’a stins dela sine si continua sa arda si astazi.

LA BATERIA CAZANELOR

Flacarile s’au intins cu aceiasi iuteala si spre bateria cazanelor unde se pompa titeiul. Lucratorii au reusit insa sa se salveze la timp. Interesant este ca toata constructia halei de cazane a ars dar cuptoarele au ramas intacte si si-au reluat a doua zi activitatea.

PREGATIRI PENTRU STINGEREA SONDEI ERUPTIVE No. 60

Sonda No. 60 de pe deal continua sa arda. Fratii Andeescu s’au oferit si de data asta sa o stinga si oferta lor a fost primita. Preparativele pentru montarea aparatului au inceput. Toata ziua autocare grele cara sus pe deal pe drumul stramb si nepavat cantitati enorme de lemnarie, fier, etc.

De oarece sonda arde cu ventulul intredeschis este probabil ca incercarea fratiilor Andreescu va fi incoronata de success.

RAVAGIILE FOCULUI

Flacarile n’au mistuit numai sondele ci si toti copacii si ierburile intalnite in cale. Pe unde a trecut incendiul, campul este ars.

 

Incercari de stingerea sondei 60 UN Viforata


Dimineata, Vineri 14 Martie 1930

INCENDIUL DELA GURA OCNIŢEI VA FI STINS

Sonda dela Gura Ocniţei incendiată săptămâna trecută va fi probabil stinsă astăzi. Fraţii Andreescu au reuşit să-şi monteze aparatul şi închizând ventilele de siguranţă au stins sonda în cursul nopţii de două ori. Dar neavând încă legaturile făcute cu aparatul care captează gazele si îndrumează ţiţeiul spre rezervoare, au fost nevoiţi să dea drumul sondei din nou să ardă. Acum se lucrează cu febrilitate la facerea legăturilor cu aparatul. Dupa aceia, focul va fi stins definitiv.

Dimineata, Sambata 15 Martie 1930

FOCUL DELA GURA-OCNITEI VA FI STINS

MORENI, 12. — In ziarul nostru de eri, am comunicat încercarea plină de succes a fraţilor Andreescu, care au reuşit să stingă de 2 ori focul sondei No. 60 a soc. „Unirea" din schela Gura-Ocniţei. Norocul, care de data aceasta a fost de partea lor, le va înlesni şi pentru viitor să-şi experimenteze cu mai multă încredere şi siguranţă aparatul care le-a stabilit la loc de frunte meritul, printre inventatorii români. Sonda No. 60 a soc. „Unirea“ are două coloane de foc: una care spintecă văzduhul, iar alta care se prelinge paralel cu pământul pe o lungime de vre’o 60 m. Coloana de foc care se ridică drept în sus, este aceea care consumă numai tiţeiul pur, ce erupe pe „Tubing“ ; coloana paralelă cu pământul arde numai gaze pure, provenite din erupţia ce vine printre coloana de 8 ţoli şi „Tubing“.

ŞANSELE DE STINGERE

La coloana sondei se află la partea superioară un ventil de siguranţă, iar la baza lui alte două ventile, unul mai sus şi unul mai jos. Din aceste ventile, cel de sus are numai garniturile arse, iar din cele de jos, unul este bun, iar al doilea este defectat. Se va căuta a se înlocui garnitura arsă, iar cel de jos se va căuta să fie înlocuit. Când aceste operaţii vor fi reuşit, numai rămânea altceva de făcut decât să se procedeze la închiderea lor, operaţie care de altfel s 'a mai făcut şi a reuşit. Societatea „Unirea“ afară de pagubele ce-a avut de înregistrat la începutul incendiului, mai are de înregistrat şi alte pagube, care vor continua, până la stingerea focului. Astfel în primul rând societatea va avea de suportat pagubele ce-i provin zilnic din pierderea a circa 20 vagoane ţiteiu ce-l produceau sondele care au fost distruse de incendiu . Adăogând la acestea partea cuvenită statului, care se ridică la 10 la sută, braţele de muncă puse la dispoziţia fraţilor Andreescu, materialele , etc., pagubele sunt considerabile . Societatea „Unirea“ are toate sondele din schelele sale asigurate unei mari societăţi engleze. Sondele distruse erau asigurate pentru câteva milioane. Asigurarea, ne-a declarat un funcţionar al societăţii, se face la sfârşitul fiecărei luni, în raport cu cantitatea de producţie a sondei respective, după care se stabileşte valoarea asigurării.

ÎNCERCĂRILE DE STINGERE

Mulţime de curioşi, aflând din ziarul „Dimineaţa“ că in serile acestea se va încerca stingerea definitivă a sondei, au voit să ia parte la operaţie aşteptând până seara târziu . Din parte a societăţii, d. ing . Ellias şi ing. Boaden urmăresc de aproape mersul lucrărilor. Mulţime de curioşi, în deosebi din Dâmboviţa şi Târgovişte, vin să vadă spectacolul. Lumina focului dela Gura-Ocniţei şi dela Moreni, formează o pânză albă, care se proectează, până departe’n zare.

D. M. CRĂCIUN


Dimineata, Duminica 16 Martie 1930

FOCUL DELA GURA OCNIŢEI

Focul dela Gura Ocniţei va fi stins mâine dimineaţă. In cursul zilei de astăzi au fost făcute legăturile aparatului cu rezervoarele şi cu pompele de captare a producţiei. In noaptea aceasta vor fi aduse şi instalate pompe speciale pentru a se stropi cu şpullung şi barită în jurul sondei, imediat după ce focul va fi stins, pentru a se evita o nouă aprindere . Mâine dimineaţă, între orele 8 şi 10, în prezenţa reprezentantului regiunii miniere şi a inginerilor societăţii, fraţii Andreescu vor proceda la stingerea sondei.


Adevărul, 43, nr. 14181, 16 Martie 1930

Stingerea sondei dela Gura-Ocnitei

Am anuntat ca eri urma sa se faca stingerea sondei dela Gura-Ocnitei. Un moment s’a crezut ca lucrarile vor fi periclitate de oarece pe cand echipele lucrau la ultimile pregatiri, s‘au pomenit de odata cu un violent bombardament de pamant ars si de piatra, astfel ca tori lucratorii au fost nevoiti sa se retraga.

Catre ziua, coloana de foc care tasnea in sus, a fost stinsa, ramanand numai coloana paralela cu pamantul. Fratii Andreescu au inceput la ora 8 dimineata sa pompeze barit si spullung, in coloana sondei, cu niste pompe speciale.

Fratii Andreescu aveau contract sa stinga incendiul in zece zile, dar l’au stins cu doua zile mai devreme. Valoarea lucrarilor facute si onorariul fratiilor Andreescu se urca la suma de 600.000 lei.

Fratii Andreescu reusesc pentru a patra oara sa stinga incendii cu aparatul lor. In urma acestui success, ei se vor prezenta din nou la Moreni sa stinga sonda No. 160.

STINGEREA

Pe la ora 10 si jumatate au inceput sa inchida ventilul si pe masura ce se facea aceasta operatiune, coloana de foc se micsora, pana cand a disparut complect.

In entuziasmul general, unul din fratii Andreescu au infipt doua steaguri in coloana aparatului, unul romanesc si altul englezesc.

Dupa zece minute, ventilul a fost din nou deschis, lasand sa erupa numai titei curat.

Fratii Andreescu in actiune

Curentul, Duminica 16 Martie 1930

Sonda dela Gura Ocniţei a fost stinsă

MORENI 14. — După cum am anunţat din vreme, astăzi dimineaţa la ora 10 jum. fraţii Andreescu, în prezenţa directorului general al soc. „Unirea“ şi a câtorva inspectori technici au procedat la stingerea sondei No. 60 dela Gura Ocniţei, care se ştie arde de peste o săptămână. S’a închis mai întâi ventilul aparatului şi ramificaţiile laterale ale sondei. Focul odată înăbuşit a atras după sine şi stingerea, dovedindu-se astfel eficacitatea operaţiei fraţilor Andreescu. Imediat după stingere, reprezentanţii soc. „Unirea” au felicitat pe fraţii Andreescu pentru isbânda repurtată, rămânând să li se înmâneze suma de 600.000 lei ce represintă costul acestor operaţiuni. Ca o glorificare a acestui succes s’au arborat de-asupra sondei două stindarde, unul românesc şl altul englez.

Fratii Andreescu si cele trei incercari de stingere a sondei 160 RA Moreni Sud

Adeverul, Luni 10 Iunie 1929

Lucrarile pentru stingerea focului de la Moreni

MORENI 10. -  După cum am scris, lucrările pentru stingerea sondei 160 Româno - Americană continuă cu intensitate de maestrul Alex. Munteanu. Cu toate greutăţile ce-a întâmpinat până în prezent s’au săpat 36 m. lungime din tunel. Straturile trecute până acum au fost de humă, nisip şi nisip pietros. Puţine gaze şi păcură ce vin printre straturi nu sunt de natura a împiedica lucrările. Se sapă aproximativ 4-5 metri in 24 ore. Dacă ar fi aparate pentru săpat, lucrul ar merge mai uşor: deocamdată se lucrează numai cu lopeti şi târnăcoape. Directorul soc. ‘’Romano-Americane’’d. Dely si d. Berentey au inspectat mersul lucrărilor. După ultimele calcule lungimea tunelului cu curbele ce va face va fi de 89 m. Sonda continuă să ardă cu aceiaşi intensitate, pentru localnici sgomotul şi focul a devenit ceva obişnuit; dar pentru străinii curioşi mai prezintă interes. In privinţa păduricii situată lângă sondă, nu există nici un pericol de incendiere.

OFERTA FRAŢILOR ANDREESCU

Fraţii Andreescu, cunoscuţi de anul trecut când printr’un aparat special au stins sonda No. 298 a soc. „Astra Română“ care ardea la fel cu 160 a soc. „Română-Americană“ au făcut şi ei o ofertă pentru stingerea sondei. Ei s’au prezentat direcţiei societăţii „Româno-Americană“ Teleajen cu o ofertă pentru stingerea sondei, cerând 2.200.000 lei. La stingerea sondei şi-au asociat şi pe fraţii Nicolae si Ion Coman din Moreni.

IN CONSTA PROCEDEUL LOR

Fraţii Andreescu au inventat un aparat de stingerea sondelor în erupţie incendiate, care a fost brevetat de ministerul industriilor. Aparatul constă din: un tub vertical cu o derivaţie laterală pentru captarea gazelor, eventual a ţiţeiului, care printr’un dispozitiv special se aşează la gura sondei; tubul are o apăsare verticală contra fortei presiunii gazelor, de circa 60.000 kgr. Odată tubul montat, partea verticală va fi deschisă, iar derivaţia laterală închisă: atunci focul se va ridica în sus, deasupra gurii tubului, cu 5-6 m. şi va permite apropierea lucrătorilor pentru fixarea definitivă a aparatului pe gura putului. Derivaţia laterala vă fi legata la o conducta care după dorinţa societăţii va capta gazele pentru desbenzinare sau le va da drumul în afara zonei periculoase. In momentul când toate lucrările acestea pregătitoare vor fi gata, se va deschide derivaţia laterală şi se va închide ventilul vertical: erupţia de gaze sau de ţiţei se va îndruma în lături, iar focul din cauza lipsei de oxigen, se va stinge. Presiuni puternice de ape se vor face apoi asupra locului şi fiarelor fierbinţi, pentru a evita o nouă aprindere. Această este, după declaraţiile fraţilor Andreescu, procedeul pe care-l vor pune în aplicare pentru stingerea sondei.

CAT TIMP AR DURA LUCRĂRILE

In timp de 5 zile dela încheerea angajamentului în atelierele soc. „Româno-Americană“ Teleajen se vor construi aparatele şi accesoriile necesare sub conducerea fraţilor Andreescu. După aducerea lor la locul incendiului în termen de alte 5 zile, fraţii Andreescu şi-au luat angajamentul că vor stinge focul. Rămâne acum de văzut care dintre' aceste 2 procedee, al tunelului care se continuă sau al fratilor Andreescu & Coman va stinge sonda.

D. M. CRĂCIUN

160 Romano-Americana

Dimineata, Miercuri 3 lulie I929

Operaţiunile pentru stingerea sondei dela Moreni

Se lucrează la perforarea sondei prin tunel

MORENI, 1. — Deşi a trecut o lună dela isbucnirea incendiului la sonda 160 a soc. Româno-Americană, aceasta continuă să ardă cu aceeaş intensitate. Stratul meotic la care este dusă această sondă s’a dovedit a fi unul dintre cele mai bogate în deosebi în gaze. Au mai fost incendii la Moreni, dar nici unul nu l’a Întrecut pe acesta. Societatea „Româno-Americană’’ având în vedere pagubele incalculabile ce are zilnic de pe urma acestui incendiu, a adoptat după cum am scris înainte, două metode pentru stingere şi anume: tunelul s’a terminat în foarte bune condiţiuni inainte de 20 Iunie, şi actualmente este pregătit pentru a se incerca stingerea sondei prin perforarea coloanei sonde pe sub pământ, fiind ştiut că prin această perforare aproximativ 3 părţi din puterea focului vor fi luate. Pentru rest, societatea urmează să-l stingă prin înăbuşire cu saci de nisip. In acest scop în apropierea sondei au fost aduşi vre-o 2000 saci cu nisip, iar pe malul de deasupra văii Frasinului se află pregătite bataluri şi rezervoare cu instalaţii de pompe care in momentul prielnic să exercite asupra sondei o puternică presiune a unui lichid care are proprietatea ca prin spuma ce face să înăbuşe focul. In felul acesta s’ar putea stinge focul rămas, iar procedeul acesta se va aplica numai în cazul când în nici un chip n’ar reuşi cu aparatul Andreescu. Aparatul fraţilor Andreescu a fost asvârlit In aer.

PROCEDEUL ANDREESCU

L’am făcut cunoscut mai inainte, iar acum vom descrie modul de montare şi pregătirile făcute. Pentru că coloana sondei se rupea mereu din cauza presiunii gazelor ce erupe sonda, fraţii Andreescu şi Coman au legat-o la gură cu perechi de şaniere care să servească in acelaş timp şi ca punct de sprijin al aparatului. Deasupra acestora s’a fixat altă şanieră, prelungită cu o sanie pe care să alunece aparatul pe coloana de 14 ţoii, iar la un capăt fiind legat un cablu de sârmă de 28 mm grosime şi care poate rezista la 50-60 mii kg. Cu acest cablu de sârmă s’a legat aparatul ca să fie tras în jos asupra coloanei.

LA PRIMA ÎNCERCARE, APARATUL ESTE ASVÂRLIT

După ce s’au făcut toate pregătiile de mal sus, Duminecă dimineaţa, fraţii Andreescu au făcut prima încercare de fixare a aparatului. Toate operaţiunile au mers bine, aparatul fiind dus pe gura coloanei, după care urma să-l fixeze; însă aceasta a fost de scurtă durată căci la un moment dat aparatul este asvârlit In sus de presiunea puternică a gazelor. Controlând cauzele acestei neaşteptate întâmplări, au constatat că una dintre roţile dinţate ale granicului care face tracţiunea verticală pe coloană s'a rupt şi odată cu ea s’a slăbit şi cablul care trăgea aparatul in jos. Aparatul ne mai având stabilitate a fost aruncat de pe gura puţului. Celelalte 2 granice care ţineau echilibrul n’au suferit nimic. Urmează acum să se aducă alt granic care să-l înlocuiască pe cel defectat şi operaţia va începe din nou. D. Istrate Andreescu, după cele ce a observat la prima aşezare a aparatului, crede că a doua incercare va reuşi. încercând cu o ţeavă introdusă în coloana de gaze, fraţii Andreescu au captat într’o găleată benzină, ceeace dovedeşte abondenţa benzinei in acceastă erupţie. Cu cât sonda erupe mai puternic cu atât temperatura este mai scăzută şi mai prielnică pentru a lucra lângă coloană.

CONSTRUCŢIA APARATULUI

Aparatul fraţilor Andreescu este făcut din oţel presat şi fer. Greutatea lui este de 2000 kgr. In părţile laterale are un tub deschis care se va uni cu conducta pentru captare a gazelor, după ce focul va fi stins. Operaţiile în ultimele zile au fost supraveghiate de d. director al soc, „Româno-Americană”. In cursul zilei de astăzi se va înlocui granicul stricat şi aparatul va fi din nou ridicat cu macaraua pentru a-l aduce in poziţie verticală. Termenul de lucru al d-lul Andreescu este prelungit fără nici o obligaţie sau piedică din partea societăţii. Puterea de erupţie a sondei variază dela o zi la alta. Din când în când şi mai ales noaptea când este linişte şi erupţia e mare, se aud sgomote înăbuşite, şi la mare distanţă trebuie să vorbeşti mai tare pentru a fi auzit. Pentru localnicii cari au mai văzut multe incendii de acestea, a devenit ceva obicinuit; pentru străinii curioşi prezintă însă interes. Nu există nici o teamă din nici un punct de vedere.

D. M. CRĂCIUN


Dimineata, Luni 8 iulie 1929

Lucrările pentru stingerea Sondei dela Moreni 

In cursul zilei de Joi fraţii Andreescu au incercat pentru a doua oară să aşeze la gura sondei din Moreni aparatul pentru stingerea incendiului. Dar şi de data aceasta una din ancorele laterale s’a topit de căldură şl aparatul, nemaiavând stabilitate, a fost aruncat la distantă. S’au făcut reparaţiile necesare, înlocuindu-se piesele defectate şi astăzi se va încerca din nou montarea. In ultimele zile, sonda a erupt mai puternic aruncând şl ţiţei aprins. La vreo 400 de metri depărtare de sondă a răzbit altă sondă a societăţii Astra Română, erupând mari cantitătl de ţiţei.

 

Dimineata, Miercuri 10 iulie 1929

Sonda din Moreni arde mereu

MORENI, 8. — Am ţinut în curent pe cititorii ziarului nostru cu mersul lucrărilor pentru stingerea sondei 160 a soc. ‘’Româno-Americană“ care continuă de mai bine de o lună de zile să ardă. Toate încercările pentru stingere făcute până acum n’au dus la nici un rezultat. La a treia încercare de aşezare a aparatului Andreescu, care se spera că va reuşi, acesta a fost din nou aruncat de violenţa erupţiei gazelor. In cursul nopţii de Sâmbătă fraţii Andreescu au procedat din nou la aşezarea aparatului, care şl de data aceasta a fost dus până pe gura coloanei, reuşind să determine ca erupţia să se facă chiar prin aparat .Erupţia extrem de violentă a inceput sa salte aparatul pe gura sondei, pana cand slabindu-se si una din ancorele laterale, aparatul a fost din nou aruncat de presiunea prea puternică a erupţiei. In momentul când aparatul a fost săltat de erupţie flăcările au eşit pe sub aparat şi au ars pe mâini şi pe faţă pe trei dintre lucrători ce erau împrejur. Dezolaţi că pentru a treia oară operaţia nu le-a reuşit, fraţii Andreescu au trebuit să se retragă de lângă gura puţului. Se pare că aceasta ar fi ultima încercare a fraţilor Andreescu, de a stinge singuri incendiul. Se spune că societatea ar fi pe punctul de a începe perforarea coloanei prin tunel, iar la urmă, când focul va fi redus, ar urma să vină şi fraţii Andreescu, în ajutor cu aparatul.

D. M. CRĂCIUN

Incendiul vazut din zona Bana, Moreni.
Incendiul sondei la data de 24 Iulie 1929
Foto Rudolf

Dimineata, Miercuri 24 iulie 1929

Sonda dela Moreni continua sa arda

Nouile incercari pentru stingerea focului

MORENI, 22. In urma rezultatului nefavorabil pe care l’a dat perforarea coloanei sondei 160 „Româo-Americană, precum şl a nereuşitei fraţilor Andreescu & Coman, de a fixa aparatul lor la gura puţului, societatea a luat hotărarea de a construi un nou tunel. In acest scop maestrului miner Alex. Munteanu, care a lucrat primul tunel, i s’a încredinţat lucrarea unui nou tunel. De data aceasta tunelul va avea o lungime de 110 m. şi se va săpa cu o înclinaţie de 18 grade, pentru a ajunge coloana sub 40 m. dela suprafaţă.

CONSTRUIREA NOULUI TUNEL

Noul tunel s’a început tot din valea Frasinului cu vre-o 30 m. la stânga vechiului tunel. Mărimea tunelului este: lumina interioară 1.75 X 1.20 X 1.80 m., căptuşit cu lemn de stejar pentru a putea rezista greutăţii. Lucrările au început in ziua de 20 Iulie şi se crede că în vre-o 20- 25 zile tunelul sa fie terminat. După aceia, din nou societatea va proceda la instalarea maşinilor necesare perforării: până atunci se va capta, prin vechiul tunel, atât cât se va putea, din ceeace se indrumează din erupţie pe conducte; până acum s’a reuşit a se capta cam două vagoane benzină curată în 24 ore.

CARE ESTE SITUAŢIA LA SONDĂ

Din cauza erupţiei violente care continuă, gura coloanei sondei s’a rupt şi se lasă mereu tot mai jos. in ultimele zile, printre coloane şi printre spărturi, focul s’a împrăştiat ceeace îngreuiază mersul lucrărilor de consolidare. Aparatul fraţilor Andreescu. construit pentru coloana de 14 ţoii este adus pe teren şi se va încerca din nou aşezarea lui, după ce mai întâiu se va controla dacă coloana rămasă mai prezintă siguranţa de a rezista, fiind subţiată de foc.

UN NOU APARAT AL D-LUI CIUCIANU

In atelierele soc. „Româno-Americană“ Moreni se află construit un nou aparat, invenţie a d-lui Ciuceanu, şeful atelierelor societăţii, şi care va fi întrebuinţat se spune după fraţii Andreescu, în caz de nereuşită. D. Ciuceanu are mai multe brevete asupra mai multor aparate, între care şi burghiul care s’a aplicat pentru întâia oară la sonda No. 1 a soc. Româno-Americana la Pleaşa dând rezultate favorabile, iar a doua oară a fost aplicat acum Ia sonda No. 160. Se crede că aparatul prin modul cum este construit, are mai multe şanse de reuşită; rămâne acum a se vedea rezultatul. In orice caz săptămâna aceasta vom vedea dacă se va stinge incendiul cu ajutorul celor două aparate sus amintite, sau dacă nu va trebui să mai aşteptăm încă 20 de zile până ce noul tunel şe va termina şi se va Încerca a doua perforare a coloanei. Până atunci însă focul va continua să ardă  fiind obiectul de curiozitate al vizitatorilor din toate părţile ţării.

D. M. CRĂCIUN

Fratii Andreescu si stingerea sondelor 268 si 298 AR Moreni Sud

Viitorul, 16 Iunie 1928

Situatia focului dela Moreni

Ministerul de industrie si comert ne trimite urmatorul raport asupra situatiei incendiului la sondele No.298 si No. 268 Astra Romana, Moreni, pe ziua de 16 Iunie 1928.

Sonda No. 298. Incendiul a mai scazut din violenta. Trei oameni au putut intra in beciul sondei de unde arunca apa cu furtunurile asupra flacarei. Se prepara de fratii Andreescu, un dispozitiv care pus pe gura putului, s'ar putea sa devieze la o mare distanta curentul de gaze si atunci s;ar usura stingerea incendiului.

Tunelul a inaintat pana la 130 m. mai avandpana la coloana de eruptie a sondei No. 298, 15 m.

Sonda No. 268. Prin 14 conducte asezate sub parapetul din jurul sondei s'a reusit a se capta aproape tot petroleul ce erupea si alimenta incendiul. Acum ard numai parte din gaze ( falacara este fara fum ).

Flacara foarte mult redusa.


Dimineata, 17 Iunie 1928

TARGOVIŞTE, 16. — Astă-seară la ora 8 şi un sfert fraţii Andreescu au început operaţia de stingere a sondei No. 268 care erupe gaze. Operaţia e bazată pe un aparat comptus dintr’o coloană de 15 ţoli diamentru şi lungă de 400 de metri. La capătul care trebue să acoperă sonda se află un dispozitiv în formă de T, puţin conic la extremitatea care trebue să intre în burlanul sondei, iar la capătul celalt o coloană de 4 metri lungime, la a cărei extremitate se află un ventil. Această coloană alunecă către sonde pe o linie de şine trasă de macara. Ea înaintează pe şoseaua de şine, vertical. Pe ambele părţi ale T-ului, sunt cârlige legate cu cabluri de sârmă care sunt trase cu o macara in jos in spre burlanul sondei, reprezentând o greutate de 50 de tone, pentru ca în momentul când orificiul inferior al literei T va astupa coloana sondei, gazele să iasă pe cealaltă extremitate, iar după ce coloana va fi bine cosolidată se va închide ventilul, din capul superior al T-ului dând drumul gazelor pe restul coloanei de 400 de metri. Fraţii Andreescu care se aflau la gura coloanei sondei, ne-au afirmat ca până la ora 12. în noaptea aceasta, sonda va fi stinsă. Termenul de stingere acordat de direcţia schelei „Astra“ a fost de 90 de ore. Contractul prevede de un milion şi jumătate drept onorariu pentru stingerea sondei. Dacă sonda va fi stinsă în 45 de ore, adică până astăseară la orele 12 societatea este obligată să le plătească pentru fiecare oră câştigată 4 mii de lei în plus. In caz când operaţia de stingere ar trece de 90 de ore sunt obligaţi fraţii Ândreescu să piardă din onorariu câte 4 mii de lei de fiecare oră întârziată. Totuşi inginerii schelei şi fraţii Andreescu sunt foarte optimişti şi toţi asigură că în această noapte se va stinge sonda.


Adevărul, 41, nr. 13648, 19 iunie 1928

Operatiile pentru stingerea sondei dela Moreni

Din Targoviste ni de telefoneaza ca directia schelei Astra a angajat pe fratii Andreescu cu cari a contractat operatia de stingere a sondei No. 268 care erupe gaze la Moreni.

Contractul prevede suma de 1 milion si jumatate drept onorariu.

Daca sonda va fi stinsa in 45 de ore societatea este obligata sa le plateasca pentru fiecare ora castigata 4000 lei in plus pana la concurenta numarului de 90 de ore. In caz cand operatia de stingere ar trece peste 90 de ore, fratii Andreescu sunt obligati sa piarda din onorariu cate 4 mii de lei de fiecare ora intarziata.


Adevărul, 41, nr. 13650, 21 iunie 1928

Situatia la sondele incendiate dela Moreni

Focul dela Moreni, care dureaza de cinci saptamani are acum o intensitate mai redusa. Zgomotul infernal care vine de sub pamant, s'a potolit si el. Tunelul a atins lungimea de 130 metri si mai are 15 metri ca sa ajunga la coloana de eruptie. Trei lucratori, cu mari sfortari, au putut patrunde in beciul sondei de unde arunca valuri de apa asupra flacarilor.

S'a incercat sistemul fratilor Andreescu, care s'au obligat sa stinga sa stinga sonda in 90 de ore in schimbul unei remuneratii de 800.000 lei. Fratii Andreescu s'au obligat sa plateasca o amenda de 4.000 lei pentru fiecare ora de intarziere, Ei au incercat sa aseze un clopot cu ventila deasupra gurei de foc, dar presiunea gazelor a aruncat clopotul la o mare distanta. A fost o intamplare fericita ca nu s'au inregistrat si accidente de persoane.

In ziua urmatoare s'a revenit cu aparate si mai puternice dar nici a doua incercare n'a dat si rezultate.

Acum se prepara un dispozitiv care, pus deasupra putului, sa devieze curentul de gaze pentru ca apoi sa se poata aseza clopotul.

La cea de a doua sonda care s'a aprins in acelasi timp, s'au instalat 14 dedesubtul parapetului, cu care se capteaza apoape tot petrolul ce erupe sonda. In felul acesta coloana de foc este mult diminuata de oarece ard acum numai gaze.

Cele doua sonde in flacari

Adevărul, 41, nr. 13654, 26 iunie 1928

Stingerea focului din Moreni

Sambata dupa amiaza au fost stinse sondele No. 268 si 298 ale societatii Astra Romana din schela Pascov-Moreni, cari au ars timp de sase saptamani.


Unirea poporului, 8 Iulie 1928

Focul dela Moreni a fost stins. Dupace 6 saptamani dearandul au ars sondele ( fantanile ) de petrol dela Moreni, in sfarsit le-au stins fratii Andreescu din Targoviste, cu un sistem de stingere, al lor propriu, in ziua de 22 Iunie la ora 3 si jumatate dupa amiaza. Pentru stingere ei au primit 800.000 lei.

Fratii Andreescu si stingerea sondei 108 AR Ochiuri Gorgota

Dimineata, Joi 17 Mai 1928

Operatiuniile de stingere ale sondei

Utilizarea sistemului Fratiilor Andreescu

OCHIURI 15.- Inca de Duminica, - dupa ce restul sondelor si batalurilor cu pacura s’au stins, iar cele din vecinatatea sondei de gaze 108, au fost puse in stare de aparare, - s’a procedat la incercarea de a fi stins si focul dela aceasta din urma sonda.

S’au pus in practica mai multe sisteme de stingere, intre cari si acela cu musamale, pentru astuparea gazelor, ca sa nu mai ia contact cu aerul si flacara sa se stinga.

Sistemele n’au dat nici un rezultat.

Coloana de foc este tot asa de vie, ca la inceputul ei.

In general, un sistem eficace, permanent, de stingere a sondelor aprinse, nu exista. Se pare ca nici in Americanu este un singur sistem, care sa fie dat vreodata, rezultate bune. De aceea se intrebuinteaza diferite sisteme, - dintre cari cel mai uzitat este cel cu tunelul.

Dar pentru stingerea focului dela Ochiuri, nu este nevoie de tunel. Desi sonda e de gaze si prezinta pericol, iar coloana de foc e destul de mare, dogoarea permite totusi apropierea de ea. Noi in-sine, am putut veni pana la 20-25 metri apropiere de sonda arzanda.

Dupa toate probabilitatile, se va utiliza aci, sistemul de stingere al fratiilor Andreescu, care a dat rezultatul asteptat anul trecut, in Iunie, cu prilejul marelui incendiu al sondelor dela Gura-Ocnitei.

Fratii Andreescu au si sosit ieri in localitate, cu aparatele si echipa lor de stingere, urmand sa procedeze la completa stingere a focului, pentru o plata de 60.000 lei. Sistemul fratiilor Andreescu, ei insasi maestrii sondori si mecanici de sonde, - a dat intodeauna rezultatele asteptate.

Partea de pagube a societatii ‘’ Astra-Romana’’, - numai pentru schela Ochiuri, intrece suma de peste 10 milioane lei, plus aparatele, masinile deteriorate, dintre cari cele mai multe sunt asigurate.

Incediul sondei 108 AR Ochiuri Gorgota de langa Parcul de rezervoare Pompe 2 ( actual Parc 2 Gura Ocnitei )

 

Dimineata, Sambata 19 Mai 1928

Sonda dela Ochiuri a fost stinsa

Sonda dela Ochiuri, care arde de Vineri, a fost stinsa aseara prin metodele fratiilor Andreescu.

Fratii Andreescu si stingerea sondei 305 CC SII Gura Ocnitei

Dimineata, Luni 21 Iunie 1926

Sonda dela Ocnita in flacari

O primejdie permanenta pentru sondele vecine

GURA OCNIŢEI, 19.—După cum am relatat în reportagiul de eri, pentru stingerea incendiului dela sonda 305 a societăţii „Internaţionala română“ din Amsterdam — azi denumită „Sirius" — s’au' preconizat mai multe soluţiuni, adoptându -se unele dintre ele. Printre cele adoptate şi puse în practică, este creiarea a două tuneluri după proectele descrise eri, unul început acum 3 zile şi care a avansat 12 metri, iar al doilea început eri la amiază şi la care lucrează minerii dela Comăneşti— Bacău. Tunelurile nu vor fi gata mai înainte de o săptămână, de acum înainte, deşi cei mai mulţi din specialişti şi-au pus toate nădejdile stingerii, numai în acest sistem.

CU SACRIFICIUL VIEŢII

Azi s’a pus în practică şi un sistem nou, inventat de fraţii Andreescu, lucrători în regiunea petroliferă Ocniţa. Fraţii Andreescu vor primi o plată de 750 lei pentru fiecare opt ore de lucru, şi in cazul că reuşesc vor primi fiecare 60.000 lei. Echipa formată în acest scop, a pornit azi la aplicarea sistemului venind in contact direct cu locul incendiat. Inginerul Simota şi fraţii Andreescu, sfidând orice pericol şi protejaţi întrucâtva de paveze de asbest, s’au apropiat până la 2 metri de gura burlanului. O primă încercare de apropiere langa locul incendiat, a fost făcută alaltăeri seara tot de inginerul Simoţa, împreună cu un maestru sondor şi un ajutor, care au ajuns la 15 metri de sondă, aruncând saci cu pământ şi nisip. Azi, însă, progresul a fost uimitor fiind vorba de doi metri distanţă de flăcări, unde căldura trece peste 120 grade. Curajul echipei Simota—Andreescu, a stârnit unanime laude. Spre scară, îndrăzneţii echipieri au avansat până la gura sondei. Doi din fraţii Andreescu au apucat gura burlanului cu mâna îmbrăcată în mănuşe de asbest, apoi au luat o mică cantitate din păcura care arde la o înălţime de 5—6 metri dela gură. Obtinandu-se apropierea de sonda s-au aşezat la mici intervale paravane de azbest, în jurul focului, spre a îngădui echipierilor să aşeze conducta şi cotul de 14 ţoli, pe burlan. O parte din conductă a fost asezata pana la venirea nopţii. Lucrările vor continua mâine, rămânând numai să se vadă ce reuşită vor avea.

RETRAGEREA POMPIERILOR

Pentru izolarea şi apărarea sondelor din vecinătatea celei arzânde. s’a cerut şi sprijinul pompierilor din Bucureşti, Ploeşti şi Târgovişte. Secţiuni de ale acestor pomiperi au sosit imediat şi au dat ajutoare la izolare. Aseară a fost la locul sinistrului şi d. colonel Pohrib, inspectorul pompierilor, cu d. căpitan Peneş, comandantul companiei centrale de pompieri din Capitală. Tot aseară a sosit şi o pompă automotor sistem „Magirus“ cumpărată de „Internaţionala“, care a fost pusă imediat în funcţiune tot pentru izolarea sondelor învecinate. Complectându-se instalaţiunile de apă şi de izolare cu aparatele şi echipele societăţei „Sirius“ şi întrucat pompierii nu au aparate de aruncarea apei cu debit mare si la distanţe lungi, s’a decis retragerea lor şi înapoerea în garnizoanele respective. Pe locul incendiului vor rămâne, deci, numai echipele de salvare ale societăţei petrolifere.

16.6.1926 BRENNENDE SONDE, CONCORDIA 305 MORENI 
ETH Bibliothek Zürich Bildarchiv 
Fotograf Heim, Albert 

CUM S’A ISCAT INCENDIUL

In ziua de 11 Iunie orele 3.45 d.a., a început o violentă eruptiune de păcură benzinoasă, dând până la 10 vagoane pe oră. Captarea a mers normală, până in seara de 14—15 Iunie, orele 11.30. La această oră se găseau în interiorul scheletului sondei şi în jurul ei, supraveghind captarea, d. inginer Donciu cu 26 lucrători. Restul inginerilor şi personalului de serviciu, se retrăsese pe la locuinţe, încetandu-le misiunea. Începând ploaia scurţă dar deasă şi văzându-se manifestaţiile atmosferice frecuente cari se deslănţuiau asupra Târgoviştei, la 15 kilometri depărtare, s'a dat un cuvânt de ordine pentru apărarea personalului sondelor in erupţie. — „Feriţi-vă mai ales de sonda 305. — a fost cea mai insistentă recomandare. După un foarte scurt interval de la izolarea oamenilor  în interiorul sondei No. 307 şi pe lângă bataluri, s’a produs explozia şi mai apoi incendierea sondelor 305 şl 308. Un batal cu 100 vagoane păcură a fost repede consumat de flăcări, — apoi după o zi s’a stins. Sonda 305, însă, a provocat dezastrul care continuă şi prăpădeşte multe milioane zilnic. Presupunerea că incendiul a fost provocat de un simplu trăznet, pare esclusă din motivul că sonda 305 e cea mai joasă iar regiunea are o uzină pentru atragerea trăznetelor şi zădărnicirea efectului lor nenorocit. Rămân, atunci, în cauză numai următoarele împrejurări : Gazele puternice provenite din erupţiune, au format o coloană înaltă de circa 3—400 metri. Coloana fiind cuprinsă între doi nori şi având proprietăţi contrare, a dat loc unei scântei. Scânteia a aprins gazele, cărora pentru aprindere le trebuia numai un procent de 2 la sută; or, în coloana acestor gaze, era un procent mai mare. Provocându-se explozia gazelor, focul s’a propagat pe coloană în interiorul sondei, cuprinzând păcura eruptiva. Intr’o clipă întreaga sondă a fost cuprinsă de flăcări. Astfel este explicată ştiinţificeşte, cauza acestui foc, care e al optulea în ordine cronologică, în asemenea condiţiuni, într’un timp relativ scurt. Cercurile interesate, au hotărît, — după stingerea incendiului, — să pună in studiul competinţelor şi al laboratoarelor, incendierea sondelor datorită unor împrejurări de felul celor de mai sus.

CUTANA

Nicolae Iorga la Moreni

Moreni, 16 August 1927

''La Moreni cu excursionistii cursurilor de vara. Frumos inceput de initiative culturale. Seara la Targoviste, pentru o conferinta.Suntem primiti de Asociatia preotilor damboviteni, cari organizeaza masa de seara.''

Memorii. Vol. 5: Agonia regală şi regenţa,

Nicolae Iorga

Moreni wooden derricks

Oil well in eruption photo at Moreni in the 1910s.
Photographer Hiemesch from Moreni
Moreni wooden derricks.
Romanian oilmen standing at the wooden derrick entrance. 
Wooden derricks on Pascov Valley.
Photographer Olteanu from Campina.

Viforata steam boilers

Steam boilers used to heat the oil.
Viforata, 1925.

Romanian oil. Newspaper articles from 1899.

1899 Opinia, august 1899 Anul 3, nr. 74-98 1899-08-18 nr. 87
1899 Telegraful Roman, 1899 Anul 47, nr. 1-138 1899-09-28  nr. 103 22 COL Tintea spud in 1898 at 457 meters
1899 Telegraful Român Telegraful Roman, 1899 Anul 47, nr. 1-138 1899-09-25  nr. 102
Tribuna poporului 9-Oct-1899

160 RA and the three tunnels

In order to stop the fire of 160 Romano Americana and to capture the well production, three tunnels have been bored to reach the shaft of the well at some depth below the surface. The first decision to dug a tunnel came on 1st of June 1929 when Mr. E.I Dailey Technical Manager and Mr. Croock Production Manager of Romano-Americana Company with Mr. Budurovici from Romano-Americana Moreni Manager and Enginners Andreescu and Stanculescu from Mining Inspectorate visited the place.

Possible trajectories of the tunnels based on information published in the newspapers of that time. The surface remains of the entrance to tunnel 3 and the ventilation pit were also taken into account.
The 1st tunnel

Foreman Alex Munteanu recived the task to dug the first tunnel. The plan was to dig a 75 meters long tunnel with 15 degrees inclination in order to reach the well casings. It is belived that in the end the tunnel measured 120 meters. The works started from a location on ''Valea Frasinului'' at 26-30 meters from the well surface in 4 shifts each one with 7 men digging and 4 men pulling out the dirth on railway trolleys. On the 6th of June 1929 the tunnel reached 18 meters. Powerful fans have been installed due to the lack of air. After a week the tunnel lenght was 56 meters. The informations from newspapers of that time indicate that the well casing was perforated and a pipeline was installed to capture some of the eruption energy. At noon on 28th of July the tunnel exploded. They were doing workings in the tunnel to capture infiltrated water. The explosion collapsed ten meters of the tunnel. After the entrance was liberated two workers were pull out dead and three injured. On the 2nd of August two of the injured were reported dead. It was belived that their works deteriorated the well casings because on the 31st of August 1929 it was reported that the fire was burning at the surface and also in two places in the tunnel. In Octomber was still burning at 30 meters deep. 
The tunnel was sealed and attempts to stop the eruption from the surface were initiated. 
Ash Valley locations of the 1st and the 2nd tunnel

The 1st tunnel was proved to be very important in operations for estinguish the fire in September 1931. Chupp & Kinley tried for five times to blow out the flame by rolling drums of glycerin jelly down into the bottom of the crater to shoot ground fires out and help expose the parted casing. In one of this tryings the flame was estinguished for the first time but only for a short period. A big fan was connected to the first tunnel pipeline in order to capture the escaping gas and to diminish the power of eruption. A new trial has been scheduled for the 18th of September 1931. After cooling the crater walls with a lot of water, during the night, in the morning, at 4 a.m. the fire was extinguished after a landslide collapsed over the wellhead. The gases captured from the first tunnel pipeline were directed to a chimney at 150 meters away. On the 28th of September at 1.30 a.m. works were done to clear the wellhead surroundings. After pomping out the water from the crater, the gas eruption incresed and it is belived that one spark reignited the well.
Photo Rudolf  - oil well No. 160 RA after the explosion of the 1st tunnel

Works started on the 5th of October to unclog the tunnel. The scope was to put dynamite in the tunnel close to the well casings and detonate it to stop the eruption. In the morning of October 13th, 1931 at 11 a.m. a landslide occurred, crater walls collapsed over the wellhead, and the flame was extinguished for good. 

The 2nd tunnel

The location for the 2nd tunnel was on ''Valea Frasinului'' few meters lower and 30 meters to the left from the first tunnel entrance. Tunneling began after 19th of July in an attempt to intersect the parted casing of 160 RA and to make a large connection. When the 2nd tunnel reached 50 meters distance away from the well it had to be abandoned on account of gases.
Well 160 RA on August 4th after the explosion of the 2nd tunnel

On the 4th of August the 2nd tunnel caught fire and jointed with the well fire. Soon the whole valley was engulfed in flames. On the 15th of August 1929 the fire from the tunnel was estinguished and large amount of sand, concrete and clay were piled up on the entrance.  

The 3rd tunnel

It was bored over a distance of 265 meters and reached the shaft at 58 meters below surface. On the 15th of August 1929 the works started to dig the 3rd tunnel they already began from a location situated on Pascov Valley.
The entrance to the third tunnel is located at an altitude of 320 meters on the Pascov Valley. The third tunnel descends slowly and, after 60 meters where there is a ventilation shaft, it goes towards the well and reaches the casings at a depth of 58 meters below the surface. It is concreted along its entire length

The ventilation shaft is located at an altitude of 335 meters and 60 meters away from the tunnel entrance. Maybe a powerful fan once stood on this concrete foundation.

More than 16 meters were dug, when, at 11.20 in the morning of 16th of August 1929 a first accident occured when welding works were done at the tunnel entrance. 16 men were severe injured. Just four of them were actual workers, the others were spectators. The entrance collapsed. Three of the workers that were in the tunnel digging, escaped without injury. On the 21st of August two of the injured died. The works continued with caution and at the end of the month 42 meters were dug.
Mininig workers from Lupeni and Doicesti took care of the digging.

On the 24th of November after many delays caused by gas infiltration they had dug 163 meters. The tunnel walls were entirely concreted. On the 11th of January 1930 the well casing has been reached at 58 meters below the surface. The casing was intact. The next step was to install in the tunnel equipment to penetrate the casing and capture the gases. On  the 26th of March 1930, in an attempt to estingush the well from the surface, tunnel No. 3 was flooded in order to mimimize gas infiltration. Technical precautions taken reduced the percentage of gases penetrating in the tunnel to 5% makeing it entirely harmless. A concrete chamber built round the shaft made possible the installation of perforating, collecting and suppressing equipment. 
Oil well No. 160 RA burning for more then 2 years
The third tunnel and the communication with abandoned oil well 82 RA Moreni Sud spud in 1916 at 575 meter.

A very powerful eruption of gas occurred on May, 27th, 1930, at well no.160 RA, Moreni causing a violent explosion in the tunnel. A pipeline was installed for for deviating and collecting the gases. The workers drilled a hole in the well’s casings. When the casings of 18”, 14” and 10” were perforated, while water and barita were being pumped, the tunnel suddenly became flooded with gas and took fire. In that time the hight of the flame at the top of the well decreased considerably. Later on, the tunnel fire was estinguished and only remained the fire at the top of the well. Any attempt to end the eruption using the third tunnel was stopped.