10 September 2015

Cum se stinge o sonda

 “Era cat p’aci să avem şi la Urlaţi un spectacol de lungă durată, cum a fost acea fantastică torţă dela Moreni, care a ars mai mulţi ani in şir şi nu se ştie bine dacă dacă mai arde sau nu. La Urlaţi s’a aprins o sondă a soc. Astra Romană. Focul a provenit dela scanteile produse de motoare şi a fost cu atat mai violent, cu cat gazele eşiau acolo cu o mare presiune (80 atmosfere). Flăcările uriaşe au distrus schelăria, motoarele şi pompele. Indată personalul ingineresc şi lucrătorii societăţii s’ au concentrat in jurul sondei şi trenurile incepură să aducă specialişti din Bucureşti şi din centrele petrolifere. Operaţiile de stingere au fost foarte interesante. Mai intai spectatorul a putut vedea un şir de tancuri enorme, apropiindu-se ca la răsboi, pe tălpici rulanţi, ce calcă totul in calea lor. Aceste tancuri n’au servit pentru bombardarea sau luarea cu asalt a sondei incendiate. Inginerii s’au folosit numai de puterea lor, transformandu-le in tractoare, cu ajutorul cărora au reuşit să dislocheze fierăria şi ruinele, pentru a debloca locul. După ce terenul a fost astfel curăţit şi tancurile s’au retras, apăru pe teren un fel de scafandru, imbrăcat intr’un costum de asbest, cu mască, aşa cum purtau in timpul răsboiulni soldaţii, contra gazelor asfixiante. După cum se ştie asbestul este rău conducător de căldură şi un costum confecţionat din acest material, permite celui ce-l poartă să se apropie de mari surse de căldură, fără perspectiva de a fi prăjit de viu. Inginerul Miron in alt costum ciudat, ca de pompier, se apropie deasemeni de craterul sondei. Un şef de echipă imbrăcat şi el in asbest, fusese asigurat cu suma de un milion două sute de mii de lei, in caz de accidcnt şi 200.000 lei dacă va stinge sonda. Acest om curagios a trebuit să apropie foarte mult de această gură de iad, pentru a tăia cu un aparat special de sudat o mufă, - o piesă metalică, - după suprimarea căreia s’au prăbuşit pe gura sondei o construcţie de prăjini metalice şi cablu. Aceste masive materiale au astupat sonda şi astfel incendiul a putut fi stins. Spectacolul nu s’a terminat insă aci, fiindcă acest succes a produs un adevărat delir de bucurie şi am văzut pe ingineri fraternizand cu lucrătorii, imbrăţişandu-se şi felicitandu-se. După aceasta in Urlaţi, care e de obicei un orăşel mort, fără pic de viaţă şi cu un negoţ aproape inexistent, s'a produs o animaţie neaşteptată. Inginerii, spectatorii şi lucrătorii veniţi din altele părţi in număr foarte mare, au invadat micile restaurante. In acest timp din birourile autorităţilor şi ale societăţii, zeci de telefoane anunţau succesul.....

Realitatea Ilustrata, Anul V, Nr.254, 10 Decembr.1931

No comments:

Post a Comment

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...